Discotecile timișorene de dinainte de 1989, prezentate de Muzeul Național al Banatului în cadrul unei expoziții/FOTO

Muzeul Național al Banatului a pregătit pentru timișoreni o nouă expoziție interesantă. „Fenomenul Timișoara 1965 – 1989”, e deschisă la mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, prezintă modul în care tinerii se distrau în discotecile vremii înainte de 1989, și poate fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.

Acest tip de distracție era chiar și o sursă sigură de venit pentru stat.

„Printre modalitățile de relaxare și distracție ale tineretului în anii comunismului s-au numărat și discotecile, surse sigure de venit pentru stat. Activitatea acestora a fost condiționată și controlată. Discoteci în Timișoara: Liceul de muzică, Termal, 33 (Casa Tineretului), MV 2, 92 KTU (în clădirea ASPC), Discoteca 53 (pe malul Begăi), Tehnolemn, Hotel Continental, Flora, Casa Studenților, Casa armatei ș.a. Unele funcționau zilnic, altele de două-trei ori pe săptămână. Pionierul promovării muzicii beat și pop, unul dintre primii prezentatori ai acestui fenomen în Timișoara a fost Petru Umanschi. Printre cei cu atestat de liber profesionist cu specializarea de DJ, s-au numărat Sorin Bârcă, George Miloș, Nicu Voin, Colo Ioan Dimitriu, Cătălin Apostol, Sergiu Miat, Dan Tătut, Mișu Panoiu, Tiberiu Nichici, Mircea Presan, DJ Pogo, Nelu Munteanu, Erwin Fischer, DJ Mișu”, ne anunță cei de la muzeu.

Fiecare discotecă avea specificul ei. La Casa Studenților accesul era permis doar studenților, iar la Flora, pe lângă costul de intrare a fost inclusă și consumația obligatorie. La Casa Tineretului, Termal, MV, ASPC și alte câteva cluburi intrarea era permisă tuturor categoriilor de tineri, mai arată informațiile celor de la MNaB.

„Se cânta cel puțin in douăzeci de locuri cu trupe prin 1969 – 1972. Tocmai atunci au început și discotecile. La Liceul de Muzică a fost una din primele discoteci, apoi s-a deschis la MV. Dj-ii aveau obligația să prezinte spre aprobare liste cu cântecele pregătite pentru difuzarea forurilor titulare. Doar în urma avizării favorabile puteau desfășura programul. Evidenta cântecelor nu slujea contorizării drepturilor de autor (in acea vreme nu se onorau), ci pentru eventuala cenzurare”, au mai anunțat reprezentanții muzeului, citându-l pe Sorin Bârcă.