Nu vi s-a întâmplat niciodată să vă planificați o sumă de bani din bugetul familiei pentru ceva și apoi să nu-i mai cheltuiți pe treaba aia? E, nu! Măcar o dată. Ai făcut economii să mergi undeva în concediu și n-ai mai plecat. Trebuia să zugrăvești și meșterul a fost ridicat de DIICOT. Sau ți s-a stricat mașina și n-a mai trebuit să dai bani pe motorină. Ori centrala de gaz și n-ai mai plătit factura atât de grasă la EoN. Nu ți s-a întâmplat niciodată? În fine, nici mie, dar mă gândesc că dacă aș trece prin așa ceva, banii ăia i-aș folosi pentru ceva care să mă facă să zic peste ani „A trebuit să îndur un chin atât de mare, dar măcar m-am ales cu ceva”.
Bun, cam așa ar trebui să stea treaba și în chestiunea gospodărească a orașului. Ai nevoie de deszăpezire iarna? Ai, dar nu o ai în realitate. Ar trebui să economisești ceva bani dacă nu o ai, nu? Vreo 800.000 de euro pe an, cât a costat orașul acest serviciu prestat în perioada 2012-2017. Ai nevoie de deratizare, dezinsecție? Cum să n-ai?! Rattus norvegicus transmite boli, la fel ca țânțarul comun de baltă, dar iarăși nu ai acest serviciu și nu de un an, ci de patru ani, aproape cinci. Și de acolo îți rămâne un purcoi de bani. Curățenia stradală. Știu, doare subiectul, dar nici pe ea nu mai plătim cât ar costa pe un contract cu o firmă serioasă. Șase milioane de euro pe an, cât a vrut municipalitatea să dea la licitația din august 2018.
Două milioane și jumătate de euro anual și-a propus Primăria Timișoara să cheltuie pentru patru ani într-un contract de dezinsecție și deratizare. Asta a fost acum patru ani, dar de atunci nu avem. Nu mă întrebați pe mine de ce nu avem, ci pe primarul Nicolae Robu. Are el explicații pentru toate. Timișoara este o speță cum nu s-a mai pomenit prin alte părți, Cluj, Brașov, Suceava sau Pitești, dușmanii din coaliția împotriva Timișoarei nu dorm, cum probabil fac cei din coalițiile împotriva respectivelor orașe, dar stați liniștiți, compensăm prin calitatea aerului, unde suntem lideri. Dar să revenim la cele 2,5 milioane ce trebuia să le dăm, dar nu le-am dat din simplul motiv că nu am avut contract, decât petecind așa punctual cu avioanele utilitare ale CJT sau ale altor instituții din Timiș. Ce am făcut cu banii, 10 milioane de euro?
Dar nu sunt numai 10 milioane de euro economisiți fără să vrem. Aproape un milion de la deszăpezire plus cel puțin trei milioane de euro cât n-am avut cui să le dăm pentru curățenia stradală din august până acum, iar treaba încă nu e rezolvată. Hai să zicem 14 milioane de euro, de unde vom mai scădea cât zice primarul că a dat firmelor chemate să acopere aceste găuri din priceperea gospodarilor de pe CD Loga. Adică Societatea de Drumuri Municipale, pentru deszăpezirea care, cel puțin la ultima ninsoare, nu s-a făcut mai deloc, și Horticulturii, pentru golitul coșurilor. Apropos, am impresia că cele 34.000 de euro date de oraș pentru golitul coșurilor au fost date doar ca să aibă primarul acoperirea că a rezolvat cumva problema, căci nu văd rostul pentru care să dai 34.000 de euro pe 80 de zile ca în realitate să ai coșurile tot pline.
Să zicem 14 milioane de euro. Să fi făcut ceva cu ei cei din Primăria Timișoara. „Monumentul Mizeriei” ar suna prea urât? Dar statuile „Ciumei” din Unirii și Libertății nu sună urât? Și nu sunt ridicate în omagiul acelei boli ce a făcut ravagii în Banatul secolului XVIII, ci pentru pentru a puncta încheierea acelei perioade de suferință. Așa și la noi. Când vom avea orașul curat, fără gunoaie pe stradă, șobolani și țânțari, când ni se termină la urma urmelor suferința de ce să nu ridicăm și noi „Monumentul Mizeriei” pe care să stea scris pe o plăcuță „primar Nicolae Robu”, ca pe fântânile lui Ciuhandu.
P.S. 800.000 de euro ar costa o sala de sport de cartier, pe modelul celor ridicate în zona rurală. Peste 8 milioane de euro ar costat un bazin olimpic într-un mare municipiu. O creșă și-o grădiniță costa cam 1,5 milioane de euro. O sectie de spital de 1.000 mp costa aproximativ 3 milioane de euro.
Comentarii prin facebook