Succesul în alegeri nu trebuie să fie musai obținerea unei funcții în administrația locală, ci după principiul olimpismului e important să participi și să nu te faci de râs. PSD Timiș se făcea de râs să fi mers cu Adrian Orza candidat de primar al Timișoarei. Nu că deja bătrânul domnișor Orza ar fi o așa de mare lepădătură încât să se rușineze chiar și PSD-ul cu el, deși statutul de fost țărănist nu ar fi fost un motiv de mândrie pentru social-democrații timișeni, dar nu era normal ca ditamai partidul să nu aibă candidat propriu.
Destinul organizației Timișoara a PSD ăsta a cam fost după 1990, să nu se facă de râs. Unii au reușit mai bine, alții mai din greu, dar de teama electoratului niciun mare lider local PSD nu și-a asumat candidatura la Primăria Timișoara în ultimii 30 de ani.
În această cheie se poate spune că PSD a câștigat deja alegerile în Timișoara, fără să știe scorul și fără să mai conteze numărătoarea votului. Gurile grele din partid răsuflă ușurate. Ce-a fost mai greu a trecut, mai mult nici că contează. La București se știe că e greu să fii pesedist și să câștigi ceva pe Bega, iar decența transmisă de imaginea medicului Voichița Lăzureanu este pentru PSD un bun câștigat, poate singurul. Adevărata luptă pentru acest partid se mai dă încă la Consiliul județean, acolo cu siguranță ar fi dureroasă o înfrângere, dar și pentru așa ceva organizația Timiș este bine pregătită.
Avem un careu de candidați rezonabili, incluzând aici și pe pitorescul Nicolae Robu. Dominic Fritz (USR), un neamț cu o mai bună știință a limbii române ca mulți candidați români get-beget de pe listele rurale, doi medici, Marius Craina (Pro Romania) și Voichița Lăzureanu (PSD) cu o imagine bună, dar pentru care cea mai grea piatră de moară este tocmai sigla partidului sub care candidează, plus un excentric Nicolae Robu (PNL) ce și-a fabricat imaginea de creator turbo al Timișoarei moderne. Și, culmea, acest mega constructor al urbei s-ar fi potrivit cel mai bine pe felul de a fi al PSD, dar cine a zis că PNL n-ar fi, de fapt, un PSD mai mic, cu mai mult bun simț politic?
Simt totuși o nepotrivire, o lipsă de calcul electoral, o nesuprapunere de categorii sociale la alegerea PSD cu doamna Voichița Lăzureanu. Și în Timișoara sunt mulți cetățeni care nu cred în virus și pun tot acest deranj social pe seama unei putrede conspirații. Cine îi reprezintă pe acești oameni? Pe cine ar vota un alegător ce crede că asistăm mai degrabă la o dictatură în devenire, sub pretextul protejării de un virus inexistent? Pe Fritz? Nici vorbă. USR are electoratul cel mai disciplinat din acest punct de vedere. Ce doi medici, dintre care unul infecționist, fost manager la Victor Babeș? Să fim serioși! Nicolae Robu, omul cu masca pe față? Vai de capul nostru! O conspirație pentru Primăria Timișoara nu suntem în stare să susținem!
Comentarii prin facebook