RETIM face demersuri pentru a elimina cea mai mare parte a mirosului din zona Ghizela. Porți deschise la deponeul ecologic/FOTO

Reprezentanții RETIM au deschis porțile deponeului de la Ghizela și spun că totul este conform cu mediul și că fac eforturi pentru eliminarea mirosului reclamat de oamenii din zonă. Deponeul de la Ghizela a fost acuzat, în ultima periaodă, că deversează în râul Timiș levigat (sucul scurs din gunoaie), fără a mai fi „decantat” și curățat în stația de epurare.

„Ziua porților deschise” a avut loc astăzi, la deponeul de la Ghizela, un eveniment organizat de Consiliul Județean Timiș impreună cu RETIM Ecologic Service SA, prin care inițiatorii au vrut să dea posibilitatea tuturor celor care au avut întrebări și neclarități despre cum se gestionează deponeul ecologic Ghizela să vadă la fața locului cum se desfășoară activitatea. A fost prezent Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, Radu Merica, CEO RER Group și Dan Pascu, Director General RETIM.

Legat de acuzația de scurgere a levigatului, cei de la RETIM au prezentat fotografii realizate la data de 27 august 2020, ora 12.45, cu stația de epurare, unde vegetaţia este abundentă chiar imediat după gura de deversare. RETIM consideră că acest „lucru ar fi fost imposibil dacă tone de levigat s-ar fi scurs acolo”, iar levigatul lasă urme grave în urma deversării, inclusiv vegetaţie arsă.

Ținta societăţii este și ca mirosul reclamat de oamenii din zonă să dispară. Se fac demersuri în acest sens.

„În celula I nu se mai depozitează de peste doi ani de zile, este deja închisă temporar, și așteptăm să vedem că stadiul tasărilor ne va permite să facem închiderea ei definitivă, ceea ce presupune că o parte din mirosurile care, pe bună dreptate, au fost semnalate în împrejurimi, vor dispărea, pentru că gazul de depozit, contaminat cu hidrogen sulfurat și alți poluanți olfactivi va fi ars la o temperatură de o mie de grade. Foarte mult, nu chiar tot, din miros, va dispărea. Se va instala un biodesulfurator, care va prelua același miros provenit de la stațiile de tratare. În mod paradoxal, tratarea levigatului creează acel miros, și nu netratarea lui. Levigatul miroase urât dacă-l privești de aproape”, a spus Dan Pascu, director general Retim.

Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş, iar operator este RETIM Ecologic Service SA. Sunt prevăzute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

Etape ale fluxului tehnologic:

1. Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:
2. Deşeuri umede – pubela neagră
3. Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde
4. Deşeuri vegetale
5. Deşeuri din construcţii şi demolări
6. Deşeuri stradale
7. De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela
8. La intrare se cântăreşte orice camion
9. În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:
10. Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică
11. Staţia de sortare deşeuri uscate
12. Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre
13. La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
14. Material feros
15. PET
16. Material neferos
17. Deşeu biodegradabil
18. Restul reprezintă refuz sortare
19. La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
20. Material feros
21. PET
22. Material neferos
23. Carton
24. HDP – plastic moale
25. PPE – plastic casant
26. Sticlă
27. Restul reprezintă refuz sortare
28. Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse
29. Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.
30. Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile
31. După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile
32. După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.
33. Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare
34. Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…
35. Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri
36. În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat
37. Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare
38. Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:
39. Permeat – care este apă curată
40. Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.
41. Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.
42. Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.
43. Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat
44. Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, Garda de Mediu Timiş, Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat

Foto> Dani Amariei

b