Primăria Timişoara reuşit să intabuleze pe statul român şi în administrarea municipalităţii una din clădirile de referinţă de pe CD Loga, acaparată în anii 90 de clanul Cârpaci. Imediat după ce primarul Dominic Fritz a anunţat succesul, fostul edil Nicolae Robu a sărit să spună că este meritul lui exclusiv. Nu doar că n-a fost meritul lui Robu, dar în mandatul său a fost blocat acest dosar. Cunoscătorii lui Florin Răvăşilă ştiu de ce…
Fără să explice exact prin ce metodă, în urmă cu două zile, primarul Dominic Fritz a anunţat că a fost intabulat pe statul român şi în administrarea municipalităţii imobilul de pe C D Loga nr. 52, preluat prin metode specifice în anii 90 de clanul Cârpaci. Imediat, fostul primar Nicolae Robu a sărit ca din baie, anunţând că victoria îi aparţine în exclusivitate. (Mai nou, Robu îşi arogă merite inclusiv pentru vremea frumoasă de afară.) El s-a lăudat astfel că a câştigat în instanţă 11 clădiri care au aparţinut clanurilor de romi, menţionând şi că “nicio clădire publică n-a mai fost înstrăinată în perioada 2012-2020”. Când deBanat a atras atenţia unei foste secţii a Spitalului de Copii preluată de un alt Cârpaci în 2013, Robu a revenit cu acuzaţii privind “DIVERSIUNILE ȘI PROPAGANDA CUM DOAR DE FASCISM ȘI DE COMUNISM AU FOST PRACTICAT”, afirmând că imobilul respectiv a fost pierdut în mandatul lui Gheorghe Ciuhandu. Ce a uitat este să spună că şi cele 11 clădiri câştigate au fost în urma unor acţiuni demarate tot în perioada lui Ciuhandu. Inclusiv cea privind imobilul de pe Loga 52.
Postăriler celor doi au produs mari valuri de reacţii pe reţele de socilializare, printre cei care i-au dat dreptate lui Robu numărându-se – cum altfel? – nelipsita consilieră locală Roxana Iliescu.
Cum a “rezolvat” Robu dosarul? L-a pus pe Răvăşilă la Urbanism
Procesul penal (atenţie, nu civil!) împotriva falsurilor lui Ionelaş Cârpaci a început în 2011, în mandatul lui Gheorghe Ciuhandu. Primăria nici nu era parte din dosar. Sentinţa împotriva lui Cârpaci a fost dată în 2016. Ce a făcut Robu? Absolut nimic, deşi putea bloca totul la Cartea Funciară. N-a făcut-o, iar cei din clanul lui Cârpaci şi-au donat succesiv imobilul între ei. Mai mult, Robu l-a adus la Urbanism director pe Florin Răvăşilă, un individ uns cu multe alifii, care până la urmă a fost prins pentru şpagă. “De noaptea minţii!”. Aşa explică un jurist modul în care a acţionat primăria în timpul lui Robu.
Ravasila Robu
“Am urmărit și eu discuțiile pe subiect, pe bună dreptate este greu de înțeles tot mecanismul. Deci, procesul penal finalizat în anul 2016 a avut ca finalitate anularea tuturor actelor translative de proprietate încheiate cu privire la acest imobil și practic revenirea la situaţia anterioară, respective înscrierea în CF a soților Ienciu, cei expropiaţi). Ce nu a făcut Primăria (în mandatul Robu – n.r) este de noaptea minţii, în loc să blocheze Cartea Funciară (se putea și înainte de sentinţă) pentru a nu se mai putea încheia tranzacții cu privire la imobil a stat intr-o stare de pasivitate permițând, după emiterea sentinței în dosarul penal, efectuarea unei noi tranzacţii (donația casei către Momiţă). Când s au ,,dezmeticit” şi au trimis sentința la cadastru pentru înscrierea soților Ienciu (conform sentinței) solicitarea a fost admisă parțial. Casa era deja dobândită prin donație de o persoană care nu a fost parte în dosarul penal.”, a declarat pentru deBanat unul din juriştii care a lucrat la dosar şi care n-a dorit să-şi arate identitatea. Aşadar Robu se laudă cu un succes pentru care timp de patru an n-a făcut nimic, în afară de-al aduce pe Răvăşilă.
Victorie cu un decret din 1950
Dar cum a fost preluat imobilul? Lucrurile s-au schimbat atunci când în fruntea administraţiei a venit Dominic Fritz. Primul pas?
“Adevărul este că pasul în sine a fost simplu. Ce a fost greu: să scăpăm de Răvăşilă, să ajungem la dosarele respective care au fost ascunse de noi, să găsim un om capabil, să-l susținem împotriva rezistenţei din interior, să mergem până la capăt chiar dacă au fost avertizări că nu se poate, că nu e legal, că mai bine aşteptăm, că…”, ne-a declarat o altă persoană implicată în dosar.
Poate părea straniu, dar s-a apelat la un decret din anul 1950, unul în vigoare şi azi
“Adevărul este că Nicolae Robu putea sa acționeze si el. Nu a facut-o. Au gândit-o doi oameni din primărie si eu am dat undă verde. Sentința doar a anulat contractele de vânzare cumpărare. Nu a dispus şi intabularea primăriei. Au fost intabulați proprietarii din anii 40 – bineînţeles morți şi fără urmaşi, asa că clanul a stat bine mersi. Unii juriști au insistat că dacă vrem noi clădirea, trebuie un alt litigiu (care ar fi durat înca 10 ani). Probabil Robu a achiesat la această opinie şi nu a făcut nimic. Noi am dezvoltat o alta teorie: că ultimul act administrativ care stă în picioare a fost de fapt expropierea din 1950, când statul român a devenit proprietar. Şi că nu trebuie alt litigiu, ci doar să cerem la OCPI să se intabuleze cum era in 1950. Pe cererea de intabulare a semnat un singur funcționar, că la ceilalţi le-a fost teamă. Dar a funcţionat şi acum e proprietar statul român în administrarea Sfatului Popular al Timişoarei”, a explicat şi Dominic Fritz pentru deBanat.
Duelul pe Facebook, câştigat clar de Fritz
Cum războiul între cele două tabere (Fritz şi Robu) a fost dus mult pe Facebook, haideţi să vedem câteva date! Postarea lui Dominic Fritz privind intabularea casei a avut peste 13 mii de reacţii şi peste 1,6 mii de distribuiri.
Replica lui Robu a avut în schimb 348 de reacţii şi 137 distribuiri. O postare video pe acelaşi subiect a adunat 508 reacţii şi 21 distribuiri. Replica la deBanat a strâns însă 93 de reacţii şi 54 de distribuiri. Mai mult, la periodica sa „întâlnire” cu fanii sub genericul „Nicolae Robu – de vorbă cu timişorenii” (episodul 16/2023) a fost jale mare. Doar 136 de reacţii şi 44 de distribuiri. De altfel fanii săi, aceiaşi cu ai lui George Simion, au lansat teorii conspiraţioniste. „Domnu Robu, domnu Robu, ceva ciudat, nu mai creşte, doar 33 live. Şi la Simion era ceva cu pagina”. Amintim aici că Robu a fost un vajnic promotor al comunicării prin Facebook, în timpul mandatelor sale luând decizii în urma reacţiilor de pe reţeaua de socilaizare. 
Comentarii prin facebook