Nu ne trebuie multe sondaje de opinie să ne dăm seama că Dominic Fritz și Nicolae Robu trag din greu să facă diferența, fiind avertizați de sondajele de opinie că lupta se dă pentru Primăria Timișoara. Sunt ca atleții ăia epuizați care apleacă capul cu trei metri înainte de linia de sosire, doar-doar la fotofinish îi apar ochelarii lui Dominic Fritz ori pleata șamponată a lui Nicolae Robu. Fostul primar a plecat de la cifre mai bune și a pierdut teren în ultima jumătate de an, edilul în funcție recuperând prin gesturi aproape disperate de campanie electorală.
Câteva teme de efect au fost pregătite inspirat de echipa lui Dominic Fritz pentru a face diferența în lupta cu Nicolae Robu. Strada Cezar, clanurile țigănești, terasele neautorizate, dar și cu un heirupism de cazma pe lângă șantierul noului stadion ”Eroii Timișoarei”. Nu e nimic deosebit în treaba asta, la urma urmelor pentru asta plătești consultanță, dacă respectivele teme n-ar fi vândute cu un senzaționalism ieftin, specific mai degrabă unuia ca Piedone, nu unui june neamț așteptat în 2020 cu mentalitate nouă, ordine și disciplină aduse de acasă, din Germania.
Un neamț harnic ar fi apărut cu șublerul în buzunarul halatului de maistor, dar nu e vorba de hărnicie aici. Un neamț adevărat ar fi plictisitor, iar Dominic Fritz tocmai asta nu vrea să fie: plictisitor. Un demnitar român ca Sorin Grindeanu ar fi ieșit pe șantier să dea cu antreprenorul de pământ. Un edil ca Nicolae Robu ar fi pus casca în cap și s-ar fi urcat pe scară să taie cablurile operatorilor TV de pe marile bulevarde. Titu Bojin ar fi pupat toate babele prinse în târgurile rurale, impresionând cu graiul său bănățean pe cale de dispariție în capitala Banatului.
Dar pentru un german mai înclinat spre muzică bisericească, voluntariat în organizații neguvernamentale, poate un obișnuit al lucrului bine făcut în tainele companiilor multinaționale, suflecarea sa la mâneci, ca la Filiași, arată chiar foarte hazliu. Cât de gravă trebuie să fi fost situația electorală, ca Dominic Fritz să se pună să facă ce-ar face orice politician român disperat după un procent de voturi? Îi mai trebuia un punct, două? L-a depășit pe Nicolae Robu? Cu cât? Se joacă.
A câștigat un mandat la Primăria Timișoara în 2020 cu un scor dublu față de primarul în funcție. Altă prezență la vot, alt electorat. Acum gâfâie cot la cot cu Nicolae Robu. Bun, te erodezi, pricepem toți asta. A fost un mandat greu, de acomodare, s-a luptat cu aparatul propriu, cu justiția, cu șmecherii afacerilor imobiliare, a încercat să pună administrația pe alte coordonate, nu sunt lucruri neapărat vizibile pentru tot electoratul, știm și asta, dar tot nu pușcă ceva. Undeva s-a produs o ruptură cu alegătorii, cu cei atrași atunci de ideea unui primar altfel. Ceva nu a funcționat.
Nicolae Robu este un candidat ușor atacabil. Are o salbă de „penali” cu care a defilat în mandatele sale de primar, avea alura aia infantilă în relația de comunicare cu presa locală sau națională, uneori asta ducând la dușmănii neprofitabile pentru oraș ori pentru gândul său de revenire la șefia administrației locale. A promis multe și nu a apucat să le ducă la capăt. A menținut o atmosferă călâie prin neperformanță din punctul de vedere al birocratizării aparatului primăriei. A și dus la capăt câteva proiecte mari, dar balastul său de imagine nu explică o revenire atât de spectaculoasă pentru 2024, dacă nu era ajutat și de contracandidat.
Ca să nu mai spunem că Nicolae Robu este susținut de PSD. A mai fost susținut de PSD și în USL-ul anului 2012, dar niciodată nu a oferit senzația că este mai degrabă candidatul PSD decât al PNL. Cu un astfel de „pietroi” legat la gât este greu să câștigi în Timișoara. Dacă va obține un al doilea mandat, Dominic Fritz nu va mai întâlni la urne un Nicolae Robu în 2028, iar asta poate complica lucrurile din punctul lui de vedere. Vârsta i-ar permite să spere la o carieră lungă în administrație, poate în politică, dar pentru asta trebuie să „vândă” ceva în mandatul nr. 2.
Dominic Fritz vorbește bine, are discurs bun, româna lui poate e mai corectă ca a lui Nicolae Robu, ca să nu mai vorbim de felul cum comunică înafara țării. Și totuși, pentru a câștiga, Dominic Fritz a trebuit să-și ia haina de politician român, iar faptul că-i vine atâta de bine n-ar fi neapărat o încântare în inima vechiului său electorat.
Comentarii prin facebook