În general, la alegerile parlamentare se votează partidul şi mai puţin omul. Lucru care s-a întâmplat inclusiv atunci când aveam aşa-zise alegeri uninominale, de fapt un melanj între votul pe listă şi votul uninominal. Dar sunt destui oameni atenţi şi la ce candidaţi propun formaţiunile politice pe liste, iar acest gen de exigenţă devine tot mai pregnant, asta şi în paralel cu creşterea dezamăgirii faţă de partide. Mai precis, sunt tot mai mulţi votanţi care caută oamenii de pe liste, dincolo de partide. Electoratul captiv, dur al partidelor evident că nu are astfel de mofturi, dar acest electorat este totuşi foarte mic în comparaţie cu numărul total al votanţilor.
Iar fiindcă a început să conteze şi oamenii de pe liste, să facem o trecere în revistă a candidaţilor propuşi de principalele partide din Timiş, dar şi asupra şanselor lor. PSD este fără nicio îndoială mare favorit la câştigarea alegerilor parlamentare în Timiş. Asta şi fiindcă PNL, prin voinţa liderilor naţionali, în frunte cu „anti-pesedistul” Nicolae Ciucă, a predat filiala la cheie PSD-ului. Acum PSD are şi preşedinţia Consiliului Judeţean, are şi cel mai mare număr de primari, başca are un candidat la prezidenţiale care aproape sigur va ajunge în turul II. (Rezultatele la prezidenţiale vor influenţa scorul de la parlamentare.) De menţionat că, în urmă cu patru ani, PSD venea abia pe locul III în Timiş (19,48%), dar la loteria redistribuirilor a obţinut un senator în plus, ajungând astfel la patru parlamentari: doi senatori şi doi deputaţi.
La alegerile din acest an, PSD n-a făcut mari modificări pe liste, în zona locurilor eligibile fiind doar un nou intrat, Adrian Cionca (locul III Camera Deputaţilor), în locul lui Alfred Simonis, ales preşedinte al CJ Timiş. Ceilalţi candidaţi eligibili sunt Eugen Dogariu (locul I Senat), Sorin Grindeanu (locul 1 CD)) şi Sebastian Răducanu, care a schimbat Senatul pe Camera Deputaţilor (locul II). PSD Timiş nu are vulnerabilităţi la o chestiune la care sunt foarte atenţi timişenii, respectiv nu are candidaţi impuşi de la Bucureşti. Singura vulnerabilitate ar putea fi locul II la Senat, poziţie nu tocmai eligibilă, acolo unde a fost plasat pe ultima sută de metri traseistul Titu Bojin, ultima dată la PUSL-ul fostului puşcăriaş Dan Voiculescu. Ori nu poţi să tot vorbeşti de „Noul PSD”, aşa cum o face Simonis şi să defilezi cu Bojin la parlamentare. PSD mizează pe patru locuri eligibile (un senator şi trei deputaţi), dar are speranţe la mai mult.
Spre deosebire de PSD, USR schimbă aproape întreaga garnitură de parlamentari. Dintre actualii aleşi, loc eligibil a mai prins doar fostul preşedinte al USR, Cătălin Drulă (locul I CD). Nu discut aici de competenţe, dar Drulă este şi singura vulnerabilitate a USR în ochii timişenilor, din motivul amintit mai sus: nu este de-al locului. De remarcat că dintre toate partidele din Timiş, USR are singura femeie pe locuri eligibile: Paula Romocean, preşedinta USR Timişoara (locul II CD). USR-iştii puteau chiar să forţeze mai mult aici şi să pună singura femeie pe primul loc pe listă. Pe celelalte locuri considerate eligibile sunt Sorin Şipoş (locul I Senat) şi tânărul Vlad Şendroiu (locul III CD). În urmă cu patru ani, USR câştiga alegerile parlamentare în Timiş (29,41%) obţinând patru mandate de parlamentari. Acum foarte probabil va ocupa locul II, după PSD, USR fiind însă în continuare cel mai puternic partid din Timişoara, având o aderenţă importantă şi în comunele periurbane.
PNL va fi la scor al treilea partid din Timiş, dar s-ar putea să fie şi mai rău, dacă de exemplu Nicolae Ciucă scoate un scor foarte mic la prezidenţiale. În 2020, ocupa locul II (24,65%), dar obţinea cu ajutorul redistribuirilor cinci parlamentari: un senator şi patru deputaţi. Acum se află într-o situaţie foarte precară, după ce a abandonat fără luptă poziţia de preşedinte al CJ Timiş la PSD. Măcinat de scandaluri interne, în partid există multă demobilizare şi defetism, ca să preiau un termen cazon, la modă în actualul PNL.
Şi asta nu e totul, liberalii ar mai putea primi o lovitură chiar din interior. Şi asta fiindcă, în ultimele zile, se vorbeşte intens de o candidatură a fostului primar Nicolae Robu pe lista formaţiunii lui Mircea Geoană, Partidul România în Acţiune. Ori Robu, candidat al PNL la alegerile din vară pentru Primăria Timişoara, va rupe ceva din voturile oricum tot mai puţine ale liberalilor din Timişoara. O bilă albă pentru actuala conducere ar fi totuşi aceea că listele închise la Timişoara n-au fost modificate la Bucureşti, în pofida presiunilor făcute de un personaj foarte influent în partid, Cristian Buşoi, nevoit să-şi caute un alt judeţ. Pe locurile eligibile ale PNL Timiş sunt: Vasile Blaga (I Senat), vulnerabilitate amintită mai sus, Marilen Pirtea (I CD) şi Raul Cozarov (II CD). Am scris de locurile realiste, fiindcă PNL-iştii visează la ceva mai multe.
La AUR şi SOS (în sondaje peste pragul eletoral), apanajul constituirii listelor aparţine exclusiv celor doi lideri naţionali, neexistând niciun fel de democraţie internă. Oricum, la cele două partide poţi să pui ca şi candidat şi o maimuţă, eventual cu un brici în mână, fiindcă pentru votanţii acestor formaţiuni nu contează decât George Simion, respectiv Şoşoacă.
În final o proiecţie privind împărţirtea mandatelor. La Camera Deputaţilor (10 mandate): PSD – 3; USR – 3; PNL – 2; AUR – 1. Al zecelea mandat ar putea merge în urma redistribuirilor la oricare din partidele de mai sus, dar şi la UDMR sau SOS.
Senat (patru mandate): PSD – 1; USR – 1; PNL – 1. Al patrulea mandat, la fel ca la Camera Deputaţilor, poate ajunge oriunde în urma redistribuirilor.
Această proiecţie e valabilă doar dacă nu se întâmplă mari surprize la alegerile prezidenţiale.
Comentarii prin facebook