Măsurile fiscale adoptate în penultima zi a anului prin „ordonanța trenuleț” afectează majoritatea categoriilor sociale, însă din nou cel mai greu încercat este mediul antreprenorial, afirmă Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timișoara, într-o analiză la sânge privind aşa-zisa “ordonanţă trenuleţ”. Printre efectele negative ale ordonanţei ar putea fi inclusiv emigrarea tinerilor specialişti, spune Drăgan.
Florin Drăgan a tăiat cu bisturiul noua ordonanţă a guvernului, concluziile fiind foarte pesimiste. El spune că deciziile luate pe final de an, fără consultare publică și fără o perioadă de tranziție, afectează grav stabilitatea mediului antreprenorial, motorul principal al economiei românești.
Cele mai importante domenii din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt infrastructură și digitalizare. Angajații din aceste domenii, majoritatea în sectorul privat, beneficiau de anumite facilități fiscale, însă noul an le va aduce tăieri salariale în urma deciziei Guvernului.
„Poate că la un moment dat era nevoie de eliminarea facilităților fiscale, însă nu peste noapte și nu fără discuții cu mediul de afaceri. Măsurile adoptate în această săptămână parcă arată că de vină pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale ar fi sectorul privat, nu instituțiile implicate direct, care trebuiau să supravegheze buna desfășurare a alegerilor”, arată Florin Drăgan.
Dacă în plan general este vorba de o creștere de la 8% la 10% a impozitului pe dividende sau de o reducere a plafonului de taxare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, în sectoarele IT&C, construcții și agricultură dispar facilitățile fiscale pentru angajați.
„Practic vorbim despre o tăiere a salariilor pe care o face Guvernul României. În 2023 a fost pus plafonul de 10.000 de lei pe lună, însă de la acea vreme nimeni din guvern nu a venit să spună că din anul X sau Y vom elimina definitiv această facilitate. Poate la un moment dat era nevoie de eliminarea scutirii de impozit, însă în opinia mea trebuia să fie făcută după discuții cu mediul de afaceri și în mod progresiv. Guvernul nu înțelege că bugetul unei companii nu se face de pe o zi pe alta. Firmele au nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru ca într-o companie nu merge ca în campania electorală: azi promitem ceva, mâine tăiem pentru că s-a terminat campania. În 2023 prea puține companii au compensat banii pierduți de angajat, așa că asistăm din nou la o tăiere salarială pe care Guvernul României o face pentru angajații din mediul privat”, spune rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Chiar dacă ponderea IT&C din PIB-ul României a depășit 7%, domeniul se confruntă cu anumite probleme, în special pe partea de entry-level. Mulți absolvenți intră pe piața muncii având acest statut, iar eliminarea facilităților fiscale pentru salariile din acest sector poate face și mai dificilă angajarea lor în companii locale. De asemenea, creșterea competitivității internaționale și migrarea specialiștilor către piețe mai atractive din punct de vedere financiar accentuează presiunea asupra sectorului. Lipsa unor politici publice care să sprijine formarea continuă și integrarea tinerilor profesioniști ar putea duce la stagnarea creșterii acestui domeniu strategic pentru economia României.
„În sectorul IT&C deja mulți angajați își pun problema să lucreze prin propria companie, direct cu compania mamă din străinătate. Astfel, statul pierde de fapt resurse financiare cu această măsură. Pentru absolvenți piața de inginerie e bună, dar o scădere a venitului îi poate face să aleagă calea emigrării, având în vedere că o decizie de acest gen se ia mult mai ușor la terminarea studiilor. Cred că facilitatea de a scuti de impozit cei 10.000 de lei din salariu trebuia păstrată și în 2025, cu mențiunea că puteau să existe în această perioadă consultări cu mediul de afaceri pentru a vedea ce se poate face din 2026 încolo”, a continuat Drăgan.
Domeniul construcțiilor se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, în ciuda atractivității crescute manifestate prin numărul mare de studenți înscriși în anul I la facultățile de profil.
Facilitățile fiscale introduse în 2019, care urmau să fie aplicate pe o perioadă de zece ani, au fost retrase după doar cinci ani. În perioada de aplicare, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, de la 11% în segmentul rezidențial, până la 80% în cel nerezidențial.
Noua taxă pe construcții speciale, în valoare de 1%, reprezintă o povară suplimentară pentru companii, mai ales în condițiile în care normele de aplicare urmează să fie publicate în următoarele trei luni.
„În cadrul unei afaceri trebuie să poți face o analiză clară a costurilor pe care le ai. Dacă afli la finalul anului că ți s-a modificat impozitul curent și, în plus, că pentru anul viitor ai deja o taxă care încă nu e clar cât te va costa, nu cred că acest lucru ajută creșterea investițiilor în orice domeniu. Degeaba îi învățăm pe studenți noțiuni de antreprenoriat sau că dincolo de a fi specialiști trebuie să fie buni cetățeni, când fostul Ministru de Finanțe, care a aprobat toate cheltuielile cu iz electoral, se regăsește în structura Guvernului, e adevărat că pe altă poziție”, mai spune rectorul UPT
Impactul scăderii demografice asupra educației și pieței muncii
Guvernul a recunoscut importanța educației și problema demografică majoră cu care se confruntă România. În anumite județe, natalitatea a scăzut până la 35% comparativ cu 1990, iar acest declin accelerat din ultimii patru ani va genera efecte majore peste 15 ani, când aceste generații reduse numeric vor începe să intre pe piața muncii.
„Investițiile în educație trebuie să vizeze întregul sistem, inclusiv cel preuniversitar. Proiectele benefice demarate în acest segment în ultimii doi ani trebuie continuate. Totuși, nu putem spune că educația este o prioritate când primele măsuri luate afectează direct beneficiile studenților sau primele de carieră pentru cadrele didactice. În plus, plafonarea alocațiilor pentru copii reprezintă o măsură demotivantă într-un context în care România are nevoie urgentă de măsuri pentru creșterea natalității,” a precizat rectorul UPT.
Abordarea incoerentă a politicilor fiscale
Guvernul a anunțat o reducere cu 25% a bugetului destinat partidelor politice, însă acest buget a fost majorat cu 50% la finalul lui 2023. Astfel de decizii ridică întrebări legate de coerența și justificarea măsurilor adoptate.
„Zona privată se confruntă cu dificultăți în înțelegerea acestor politici. De câțiva ani, discuțiile despre taxe par să urmeze același tipar: căutarea celor mai ușor accesibile resurse financiare. Lipsesc dezbaterile integrate și planurile clare privind impozitarea proprietăților, salariilor, companiilor sau profitului reinvestit. Este imperativ să existe o strategie fiscală coerentă și un plan concret de dezvoltare pentru această țară,” a concluzionat Florin Drăgan.
Comentarii prin facebook