Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, susține că orașul este pregătit să treacă de la un model bazat pe costuri reduse și pe atragerea investițiilor străine la unul bazat pe dezvoltarea capacității de cercetare, inovare și creare de produse tehnologice proprii. El porneşte de la premiza că Timișoara are inginerii, universitățile și companiile de care are nevoie ca să facă acest pas
Florin Drăgan afirmă că cifrele arată că Timişaora rezistă încă schimbărilor aduse de inteligența artificială și de automatizare. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele opt luni ale anului 2026 s-au înregistrat în România peste 10.000 de disponibilizări prin concedieri colective. În județul Timiș sunt doar 516, adică aproximativ 5% din total, deși Timișoara concentrează una dintre cele mai mari comunități de ingineri și specialiști IT din țară. Din cei 516, 317 lucrau în fabricarea autovehiculelor. Aceste cifre arată însă o schimbare structurală, nu un episod de moment, pentru care Timișoara trebuie să se pregătească.
„Timișoara a avut un avantaj extraordinar în ultimii 20-25 de ani. Am avut universități care au pregătit ingineri foarte buni, oameni capabili să lucreze la standarde internaționale și companii care au găsit aici un mediu favorabil pentru investiții. Modelul a adus dezvoltare economică și locuri de muncă bine plătite. Dar trebuie să recunoaștem că lumea s-a schimbat. Nu mai este suficient să avem specialiști buni și costuri competitive. Dacă vrem să rămânem relevanți, trebuie să trecem de la un model în care executăm proiecte dezvoltate în alte țări la unul în care concepem produse, dezvoltăm tehnologii și generăm proprietate intelectuală aici, în România”, explică Florin Drăgan.
În contextul restructurărilor din automotive și IT&C, una dintre cele mai mari provocări pentru economia locală este păstrarea acestor specialiști și valorificarea competențelor lor în alte domenii. Robotica, inteligența artificială, sistemele autonome, tehnologiile medicale, sectorul energetic și securitatea cibernetică sunt câteva dintre domeniile în care experiența acumulată în industria auto și în dezvoltarea software poate reprezenta un avantaj important.
Totuși, transferul specialiștilor către alte industrii nu se poate realiza fără investiții și fără o colaborare mai strânsă între companii, universități și autorități.
„Când vorbim despre sute de angajați disponibilizați, trebuie să înțelegem că nu pierdem doar locuri de muncă, ci riscăm să pierdem un capital de competențe construit în zeci de ani. Un inginer care a lucrat în dezvoltarea sistemelor electronice pentru industria auto poate contribui la realizarea unor echipamente medicale, a unor sisteme robotice sau a unor tehnologii pentru energie. Avem în Timișoara oameni care au lucrat la proiecte de anvergură internațională și care au cunoștințele necesare pentru a dezvolta tehnologii noi. Problema este că trebuie să le oferim și oportunitatea de a face acest lucru aici”, a continuat Drăgan.
El afirmă că UPT este pregătită să se implice în acest proces.
“Venim cu specializări noi cum ar fi cea de ingineria dronelor, dar și altele în domeniul roboticii, electronicii sau calculatoarelor. De asemenea, putem la solicitarea companiilor să oferim și cursuri sau programe de formare adaptate la schimbările rapide din piața muncii. Politehnica, însă, nu poate face lucrurile de una singură. Cred că în perioada următoare, dincolo de pregătirea oamenilor pentru piața muncii, trebuie să ne preocupăm și de modul în care această piață se transformă. Suntem deschiși să aducem la aceeași masă universitățile, reprezentanții mediului economic și cei ai autorităților, pentru a identifica atât soluții imediate pentru cei afectați de restructurări, cât și direcții de dezvoltare economică pentru următorii ani”, susține rectorul UPT.
Ca atare, Universitatea Politehnica Timișoara adresează un apel la colaborare între universități, mediul economic și autorități pentru identificarea unor măsuri concrete de sprijinire a specialiștilor afectați de restructurări.
„Întrebarea nu este doar câte locuri de muncă pierdem astăzi, ci mai ales ce locuri de muncă suntem capabili să creăm pentru următorii zece ani”, a concluzionat Florin Drăgan.
Comentarii prin facebook