Nicuşor Dan a devenit al cincilea preşedinte al României după ce a depus jurământul de învestire în plenul reunit al Parlamentului. Este ultimul pas pentru ca Nicuşor Dan să îşi înceapă mandatul de preşedinte al României, după câştigarea alegerilor prezidenţiale din 4 şi 18 mai.
În sală au fost prezenţi foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, principesa Margareta, patriarhul Daniel, reprezentanţi ai corpului diplomatic, membri ai Guvernului, şefi de instituţii lideri politici. Marea absenţă a fost Klaus Iohannis. La fel, reprezentanţii AUR au boicotat ceremonia.
Nicuşor Dan a vut un prim mesaj în calitate de preşedinte al României:
“Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Societatea și-a demonstrat ei însăși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului, pentru ca acesta să se reformeze.
Pe termen scurt, avem problema deficitului. Statul cheltuiește prea mult față de ce își permite. Acesată chestiune poate pune în discuție stabilitatea socială.
Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie.
E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate.
Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică:
Este nevoie să reducem birocrația și să digitalizăm, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială.
În ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fioscallă, să reducem cheltuielile statului, să avem o guvernanță profesionistă la companiile de stat.
Trebuie să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fondurile europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
E nevoie de digitalizarea întregului sistem de sănătate, de o strategie de investiții în infrastructura sanitară, de extinderea centrelor pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor.
În ce privește educația, e nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, e nevoie să stimulăm gândirea critică, să corelăm învățământul cu piața muncii, să investim în educația timpurie și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ce privește justiția, e nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție, este nevoie de reforma Inspecției Judiciare, de reducerea timpului de soluționare a dosarelor, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și să reflectăm la legea CCR.
În ce privește mediul, e nevoie de reformarea instituțiilor de reglementare și control, de reforma Romsilva, de o preocupare privind dezvoltarea urbană și de stimularea gestionării eficiente a deșeurilor.
În ce privește zona culturală, e nevoie de un program național de acces la cultură, de susținerea culturii contemporane, de punerea în valoare a patrimoniului național.
În zona socială, e nevoie de simplificarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltare unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii.
În ce privește politica externă, este nevoie de consolidarea relațiilor trans-atlantice, parteneriatul strategic cu SUA, participarea la dialogul între UE și NATO.
Participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea procentului din PIB pentru apărare, participarea activă în procesul de decizie la nivelul UE.
În ce privește Moldova, sprijinirea parcursului european, consolidarea și extinderea proiectelor comune, continuarea schimburilor culturale și funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți – mvămile și autoritatea pentru cetățenie.
În ce privește diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se reîntoarcă acasă, să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în parlament pentru diaspora.
Acestea sunt prioritățile pentru anii care vin.
România are în România, în diaspora, în Moldova, oameni muncitori, cinstiți, de bun simț, are meseriași care au dovedit, oameni de afaceri care au dovedit.
Trebuie ca toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun. Toți împreună nu putem să nu reușim!”
Comentarii prin facebook