Despre Sorin Grindeanu putem bănui multe lucruri, prea multe, dar omul nu e bătut în cap, cum ar vrea să pară zilele astea. Cum face el pe supăratul că a fost intinată memoria primului neîntinător al idealurilor comunismului în România, răposatul Ion Iliescu – să-l ierte Dumnezeu dacă poate – atunci când USR și mai tot PNL-ul n-a pus botul la doliul național, așa și noi ne facem că nu pricepem de unde tot acest scandal în coaliția guvernamentală.
Că este de la schimbarea a șase prefecți, că e de la pachetul doi al austerității, că pare mai comodă o guvernare cu AUR, nici nu mai contează, motivul cu inapetența USR la doliu e o scuză de rahat, nici Sorin Grindeanu n-o crede. De altfel, dacă ai nimeri să bei o bere zilele astea cu Sorin Grindeanu, sigur l-ar apuca râsul. Dar cum nu apucăm să bem o bere cu liderul PSD, sigur ne rămâne să speculăm despre cum râde Sorin Grindeanu când nu bea bere cu noi.
Șocant nu este că Sorin Grindeanu suflă în iaurt, că nu pune mâna pe clanță sau se teme să mute mobila, să nu zgârie parchetul, știm de ce o face. Vin alegerile în PSD și acolo în partid starea de agregare e mai degrabă antieuropeană, împotriva oricărei tendințe de modernizare cu care ne presează Bruxelles-ul, fie că e vorba de digitalizare, fiscalizare, de corupție sau alte cele. În PSD s-ar vomita mai degrabă decât să se facă mare frățietate cu USR, fie și în beneficiul țării, al avantajelor aduse României de corectarea PNRR și alte treburi atât de necesare echilibrării bugetare a țării.
În PSD tradiția înseamnă și tăierea porcului primit de inspectorul ANAF de la contribuabil, și vinul fiert plin de scorțișoară băut cu cumetrii, dar tradiție înseamnă și posturile împărțite la stat gugumăților din partid, analfabeți funcțional sau nu, oameni cu „școala vieții” care n-ar avea ce face cu ea într-o carieră profesională pe bune. Când te faci frate cu USR la guvernare riști să ajungi să dezbați și lucruri din astea ca aparatul de stat mai suplu, meritocrația și alte „căcaturi” învățate de „neterminați” de la Europa decadentă.
Nu ne șochează insistența lui Sorin Grindeanu, care, repet, nu e bătut în cap, dar vorbește ca și cum partidul căruia i se adresează are mulți din aceștia. Iar aceștia vor vota în curând oficializarea președinției sale în fruntea PSD. Sorin Grindeanu n-are el treabă cu Ion Iliescu, să nu fim naivi, dar mulți oameni de la care vrea votul așa gândesc. Că toți ceilalți nu au dreptul să condamne fie și-n tăcere un personaj atât de toxic cum a fost Ion Iliescu.
Deși românii nu s-au înghesuit să-și arate dragostea în fața sau spatele cortegiului cu Ion Iliescu odihnind, spre deosebire de cum s-a întâmplat la înmormântarea lui Corneliu Coposu, cei din PSD vor ca liderii politici, partidele lor să arate respect cuiva cu forța. Ca și cum victima trebuie să aducă ode violatorului la ieșirea acestuia din penitenciar, pe ideea că istoria îl va judeca, nu alde Lia Savonea sau Marian Enache pe acest pământ. De unde pretenția asta? La ce le ajută pesediștilor această forțare?
Cum la ce? La ieșirea aia scremută de la guvernare? Ar ieși, n-ar ieși, firește, n-ar ieși! Dar tema trebuie exploatată până în alegeri. Sorin Grindeanu trebuie să meargă pe sârmă, să dea satisfacție conclavului, cărui conclav i se rupe și lui de Ion Iliescu. În ultimii 20 de ani i s-a tot rupt. E vremea mâncării între ei, USR-ul e doar furculița. Ion Iliescu, momeala. Coafura lu Sorin Grindeanu rezistă?
Comentarii prin facebook