Alfred Simonis și examenul încrederii publice

Toți aleșii au avut șanse să facă ceva, chiar și fără fonduri de la centru, pentru că nimeni nu i-a oprit să reducă risipa din aparatul bugetar și să folosească banii economisiți pentru investiții așa cum Bolojan a arătat că se poate la Oradea și la județul Bihor. În cazul de față clientul NordisAir mai mult se laudă decât face și tot ce prezintă, este în nuanțe de roz. De livrat, tot va livra ceva și anume baronizarea județului, pentru că așa se întâmplă când deschizi ușa unor astfel de indivizi, care nu au alt scop decât să se căpătuiască, atât ei cât și rețeaua lor de încrengături, iar odată instalați, este greu de scăpat de ei, dar mai ales de rețeaua lor de încrengături. Dar cum se prevăd mișcări tectonice in mai multe domenii, poate avem norocul să scăpăm de astfel de parveniți.

Dacă pica internetul nu se mai știe nimic de el.Oricum pentru noul stadion Dan Paltinisanu nu sunt bani.

Siminis e cel mai bun presedinte de CJT. Omul are viziune si pragmatism. Si e clar ca prin stilul sau de a atrage mari investitii in judet le strica incompetentilor locali modul de a face lucruri fara amploare in administratia locala de zeci de ani. Si incearca sa il saboteze si sa il vulnerablizeze (vezi relatia cu PMT unde cei din aparatul incompetentei locale ar fi culmea sa ii refuze pa fata investitiile majore, dar ii tot gasesc probleme intr-un limbaj agresiv, rautacios si limitativ). E clar ca prin aceasta reactie de conservare a status quo-lui local Simonis face treaba buna si le strica celor din administratia locala combinatiile prin care doresc sa ne tina deconectati de la marile investitii centrale. Pt ca in loc sa vada in el un partener la dezvoltarea locala pt beneficiile tuturor, ei isi vad amenintate pozitiile de privilegiati locali.

Daca iasa IROT-ul + modernizarea judeteanului + centura vest, Simonis va fi un erou local, spre disperarea lui latcau si a micilor sabotori locali care isi vad amenintata mosia. Actori locali din primarie care au ratat investitii extrem de importante gen campusul dual + reabilutarea dermatoligiei vechi.

Articolul nu atinge un aspect extrem de important prin care simonis se deosebeste de restul actorilor locali, mai ales de la CJT: disponibilitatea si ajutorul dat primariei pt a avansa cu investitiile locale adormite gen stadionul mic si polivalenta mica. Apropo, de ce toate ale PMT sunt cu „mic” in denumire ? Oare pt ca la asta ne-a condamnat primaria Timisoarei prin deconectarea de la lobbby-ul guvernamental ?

Stadionul DP va fi pornit inclusiv cu bani de la CJT. Prin asta simonis merita apreciere si sustinere in lupta cu bolojan care vrea sa taie tot. Vocea mediului de afaceri local e clar de partea lui simonis, lucru exprimat si acum prin acest articol al domnului Nicosevici. Si e clar ca asta e calea de urmat daca antreprenorii, care sunt varful de lance al modernizarii si dezvoltarii economice, il sustin.

Centura vest
Racord nou la autostrada
Irot
Dan paltinisanu
Colaborare cu primariile din judet prin sustinerea investitiilor care aduc dezvoltare licala.
Pod peste mures la cenad
Dezvoltarea judeteanului
Centura mica
A9 spre belgrad.
Turkish airlines. 😉
O sala polivalenta noua.
Sprijin la eroii Timisoarei

In tot acest timp, ceasul floral si dermatologia veche a Primariei stau abandonate. La fel ca daramarea de garaje si pierderea campusului dual. Ce diferenta frateeee..mm

Este in interesul timisorenilor sa vedem o buna colaborare intre Primarie si Cjt. Am putea finaliza mult mai multe proiecte pentru Timișoara. In plus o buna colaborare ar da bine pentru imaginea tuturor politicienilor implicati. Numai Latcau nu intelege. El ii da inainte cu prostiile lui anti simonis ca nu cumva sa piarda vizibilitate. Nubvibse pare ironic ca latcau are o problema cu alti politicieni tineri care atrag dezvotare in TM, gen Simonis si Rogobete ? Si prin asta se ia total aiurea si de directorul judeteanului, dl Sandesc ?

Am incredere ca timisorenii si timisenii vor vota ca si pana acum, adica vor alege intotdeauna pe niste criterii rationale, nu emotionale. Asta deoarece ei imi dovedesc zilnic ca sunt niste oameni foarte rationali, cel putin marea majoritate, vad asta in trafic, nimeni nu e agresiv, toti acirda prioritate pietonilor, nu se angajeaza in depasiri nebunesti, pietonii nu-si risca viata pasind pe trecere fara sa se asigure, biciclistii nu fac slalom printre pietoni. Asta dovedeste ratiune, pentru ca e vorba de siguranta si integritatea fizica a fiecaruia dintre noi. Ce nu stiu eu este ce inteleg ei din democratie data fiind prezenta jenanta la vot, deoarece la vot ar putea sa aleaga pe cei mai priceputi din comunitate sa se ocupe de administrare locala. Bine, am spus, asa au si facut pana acum cei care au votat, merita felicitarile mele, asa cum merita felicitari si varfurile comunitatii, adica fix cei care au candidat!

O realitate esențială: mediul politic și instituțional în care s-a format Alfred Simonis nu este unul asociat cu rigoare intelectuală, elită administrativă sau școli politice reformiste, ci cu mecanismele clasice de promovare internă ale PSD. Nu vorbim despre un profil validat prin proiecte de modernizare, inițiative curajoase sau tentative – chiar și eșuate – de reformă, ci despre un parcurs de aparat, disciplinat și loial ierarhiilor existente.

Episodul Nordis, precum și momentul în care a fost surprins folosind un limbaj incompatibil cu demnitatea tribunei parlamentare, conturează un stil politic departe de standardele de reprezentare publică pe care le invocă retoric. Nu există, până în prezent, o amprentă personală recognoscibilă în direcția reformării partidului sau a administrației – dimpotrivă, profilul său rămâne cel al unui executant fidel al liniei stabilite de liderii centrali.

În PSD, Alfred Simonis nu apare ca reformator sau vector de înnoire, ci ca un produs tipic al sistemului de putere existent, poziționat constant în proximitatea lui Sorin Grindeanu și integrat în aceeași logică de control politic. În absența unor realizări concrete sau a unei viziuni articulate de schimbare, apelul la „încredere publică” riscă să rămână un exercițiu pur declarativ.

@ Dle…
„executant fidel al liniei stabilite de”.. cu totul altcineva decat crezi. Ca si „seful” sau, de altfel.
E suficient sa vezi cum se voteaza in parlament ca sa intelegi ca niciun partid de la putere sau din opozitie nu e de capul lui.
Nu va mai luati dupa declaratii, luati-va dupa votul din parlament si veti intelege cine, ce, pentru cine(nici macar toti de pe la noi)

Simonis e baiat descurcaret. In jungla politica centralizata de bucuresti nu ne trebuie intelectuali care nu vor realiza nimic. Am tot avut si avem intelectuali la primarie (ciuhandu, robu, fritz & co)si se vede ca baietii astia nu se integreaza in mediul politic romanesc cu sanse reale la dezvoltare pt oras. Nici coifan sau ostaficiuc nu au facut-o. Prin urmare ne-aufacut praf caputalul de imagine de dupa ’89. Un descurcaret bataios ca simonis care sa atraga investitii mari de la centru, pe modelul cluj e ceea ce ne trebuie.

Reacțiile la editorialul de azi spun mai mult despre climatul local decât despre text în sine.
Dacă o analiză despre responsabilitate ajunge să fie citită ca un manifest pentru cineva sau împotriva cuiva, atunci problema nu este editorialul — ci incapacitatea noastră colectivă de a separa principiile de persoane.

Într-un spațiu public matur, critica e un instrument.
La noi, încă este tratată ca un delict de opinie.
Asta explică de ce instituțiile se tem de evaluare mai mult decât de eșec și de ce orice încercare de luciditate devine automat „alocare la tabere”.

Nu am scris pentru confortul nimănui.
Am scris pentru a pune pe masă un adevăr simplu:
administrația nu se întărește prin fidelități politice, ci prin toleranță la verificare.
Cine confundă asta cu un atac își semnează singur diagnosticul.

Restul comentariilor sunt utile, dar nu esențiale.
Esențial este reflexul pe care l-au scos la suprafață:
fragilitatea de a nu putea privi realitatea fără să cauți vinovați imaginari.

În politică și administrație, fragilitatea asta costă mult.
În dezbaterea publică, se vede imediat.

Modelul ‘descurcărețului cu conexiuni la centru’ e exact ceea ce a ținut Timișoara pe loc zeci de ani. Dezvoltarea reală nu vine din relații personale cu Bucureștiul, ci din administrație competentă, proiecte mature și instituții locale funcționale. Clujul nu s-a dezvoltat pentru că avea ‘băieți descurcăreți’, ci pentru că a avut continuitate administrativă, absorbție de fonduri europene și parteneriat real cu mediul economic și universitar.

Ideea că ‘intelectualii nu se integrează în mediul politic românesc’ spune mai mult despre mediul politic decât despre intelectuali. Dacă sistemul favorizează obediența și nu competența, soluția nu e să alegi executanți de partid, ci să schimbi standardul după care judeci performanța.

Cât despre atragerea de investiții ‘de la centru’: uitați-vă la voturile din Parlament și la alocările bugetare, nu la declarații. Veți vedea că partidele votează aproape identic când e vorba de interesele rețelelor de putere. În logica asta, ‘bătaioșii’ nu aduc dezvoltare locală, ci doar mai multă dependență de centru.

Timișoara nu duce lipsă de ‘șmecheri’. Dimpotrivă. Ce a lipsit constant a fost administrația predictibilă, profesionistă și orientată pe proiecte mari. Asta aduce investiții — nu retorica de descurcăreț. Fritz e un bun inceput!

@gheo Parcă am mai auzit vorbele astea „nu ne trebuie intelectuali care …”, e adevărat că sub forma mai directă de „moarte intelectualilor”, sau „când aud de cultură, pun mâna pe pistol”. Toți cei invocați de tine, citați cu litere mici (???) și care nu ar fi făcut nimic pt. Timiș, sunt din partea „dreaptă” a spectrului politic. Curios, nu? Este clar din ce tabără ești, dar timișorenii știu să aleagă grâul de neghină!

Domnule Nicosevici, in spatele ideologiilor se afla oameni. Intr-un sistem politic centralizat, ei ne aduc dezvoltare daca au conexiuni, sau ne tin in subdezvoltare daca nu le au. Acuma, fiecare evalueaza cum crede daca Timisoara si-a atins sau nu potentialul, cu administratiile avute din ’89 pana acum. Eu personal consider ca nu.