România are o evoluție economică bună, dar aceasta nu se vede în creșterea calității vieții. Este una dintre concluziile pe care le trage Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara, după analiza studiului Deloitte 2026.
”Pe baza studiului Deloitte din 2026, care vizează calitatea vieții și bunăstarea socială, putem afirma că România traversează o perioadă paradoxală: pe de o parte, înregistrează una dintre cele mai dinamice creșteri economice din Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, această evoluție nu se traduce în mod automat într-o îmbunătățire consistentă a calității vieții”, observă rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea.
Pe baza raportului, care are în vedere Indicele de Progres Social (2026), Pirtea concluzionează că stagnarea socială ar fi una generală, nu doar ”românească”.
„Stagnarea observată în cazul României nu este însă un fenomen izolat. Raportul arată că progresul social a încetinit la nivel global, iar aproximativ o treime dintre statele analizate au intrat chiar în declin. În acest context, România pare să se afle într-o zonă de „echilibru fragil”: nu pierde teren, dar nici nu reușește să avanseze semnificativ. Privită în detaliu, imaginea este una profund inegală, pentru că există domenii în care România performează relativ bine, precum nutriția, îngrijirea medicală sau condițiile de locuire, unde țara ocupă poziții mai bune în clasamentul global. În schimb, punctele slabe sunt evidente și persistente iar acestea sunt sănătatea și, mai ales, educația de bază care se situează pe locuri modeste, în jurul poziției 86 la nivel mondial, ceea ce indică un decalaj semnificativ față de state cu nivel similar de dezvoltare economică, precum Polonia sau Ungaria. Această situație scoate în evidență una dintre concluziile esențiale ale raportului, și anume, creșterea economică nu garantează progresul social”, afirmă Pirtea.
El mai spune că inegalitățile între mediul urban și rural, abandonul școlar, rezultate modeste la evaluări internaționale și o adaptare lentă la noile competențe cerute de economia digitală, sunt cauzele care duc la un grad de educație generală mai scăzută, ceea ce duce și la un progres social redus.
Comentarii prin facebook