Dacă îndrăznești să gândești cumva în șoaptă că România poate merge mai corect, nespectaculos de corect, dar mai eficient cu un guvern interimar, decât cu unul structurat în jurul unei coaliții de calcule politice și electorale vei fi făcut bolojenist, „neterminat” userist și vânzător de țară la nemți și francezi. Nu poate merge mult cu interimatul, căci vom fi cu toții de acord că trebuie să facem ceva. Nu atâta pentru echilibrarea și reformarea țării, că asta pe prea puțini îi interesează, cât mai degrabă pentru a-l vedea plecat pe Bolojan de la Palatul Victoria, spre bucuria poporului cu basca aruncată sărbătorește în aer.
Nu e ușor, dar nici dramatic, cum vor să o arate unii. A trecut o grămadă de zile, s-au înregistrat recorduri după recorduri pentru un executiv interimar și partidele, președintele Nicușor Dan nu au găsit soluția să treacă râul lupul, capra și varza două câte două. Am fi tentați să zicem „dar și când o va găsi, să vezi ce bine va fi în România!”. Certăm pe Bolojan că nu pleacă, sancționăm indecizia PSD de a prelua guvernarea, cu sau fără AUR, dar ce ne indică o bună guvernarea ulterior?
O bună guvernare ar fi o minune pentru România, nici nu ne întindem cu pretențiile până acolo. Dar măcar avem garanția unei coaliții funcționale? Pe dracu. Dacă două câte două nu se înțeleg acuma, de ce s-ar înțelege după? Măcar acuma ai guvern ca ăla de funcționari. N-are voie aia, n-are aialaltă, dar partidele în parlament au drept de a propune proiecte pentru țară. Ele ajung astfel în parlament și vor fi votate sau respinse. Așa merge acuma și pare mai viu ca altădată. Rău sau mai bine, dar viu.
Azi PSD face amendamente și votează AUR alături de el, apoi mâine liberalii cu useriștii au câștig și resping altceva, pentru că AUR nu s-a mai băgat. Ieri-alaltăieri liberalii cu pesediștii și maghiarii au votat împreună la legea ANI, dar USR cu AUR au votat altfel. Spuneți cum vreți, dar așa am putea exersa interesul național ăla atâta clamat, acuma, în interimatul ăsta hulit al unui guvern limitat.
Ce vom face după ce chinul guvernului Bolojan se va sfârși? Va veni (să zicem) un guvern Grindeanu votat cu bucăți de „patrioți” și „bucăți” de liberali și nu tot la fel vor negocia la fiecare lege în parlament? Ba da. Poate o lună două vor fi „de miere”, dar apoi o luăm de la capăt, cu amenințări de moțiune de cenzură, cu șantaj la legea cutare și cutare, în condițiile în care la „Victoria” nu mai este un guvern șubred, dar mai cu șporuiala în sânge. Nu, va fi un guvern PSD care și dacă va rămâne interimar, tot îl mâncă-n fund să fie populist și cu România pe marginea prăpastiei.
Nu vom mai avea nici PNRR-ul atunci, să ne condiționeze Uniunea Europeană mișcările. Vă imaginați un guvern darnic din ce nu are și nestrâns cu ușa decât de alegători ce iureș de populisme va face? Păi, Marcel Ciolacu premier a dat cât nu poate duce țara cu toate PNRR-urile alea pe capul lui, cu toți raportorii UE, de l-a durut în „dudă” de deficit. Ce ar face cineva care nu mai are niciun „pedagog” deasupra să-l ia la întrebări. Dar până când?
Nici măcar până vin agențiile cu ratingul, de frică să nu luăm „junk”. Căci „junk” va fi deja. Fără să dramatizăm, România nu ar putea funcționa decât în două scenarii. Ori pune „bățul” pe noi FMI-ul, dacă se obosește să o facă, sau noua coaliție populistă va fi determinată cumva, prin minune, să nu mai fie populistă. Gândindu-se că nu o mai împrumută nimeni să dea banii ăia din legea salarizării. Da, legea proastă a salarizării, aia contestată acuma de sindicate în stradă. Ce bine ar fi dacă s-ar mai da și acele salarii!
Comentarii prin facebook