De la un experiment de primăvară la o cămară cu zeci de sortimente, un atelier din Timișoara își vede de drum, un borcan după altul.
Când deBanat.ro l-a cunoscut, în iunie 2025, pe Gheorghe Revnic, Biodac era deja o mică poveste de succes a Timișoarei: dulcețuri, zacuscă și siropuri făcute cu răbdare, în loturi mici. Un an și trei luni mai târziu, povestea are capitole noi. Cămara numără zeci de sortimente, fructele de munte se întâlnesc cu cele din grădină, iar borcanelor li s-au adăugat compoturile de vară. Vitrina online are blog și asistent virtual, iar în catalog au apărut chiar și utilaje pentru cei care vor să-și facă singuri conserve.
Un experiment de primăvară care a prins rădăcini
Începutul e simplu, cum stă bine poveștilor bune. În mai 2015, după ani în care importase haine de marcă și cosmetice din Germania, Gheorghe Revnic s-a apucat să facă dulceață. Primul borcan a fost de căpșuni, iar rezultatul, spune el, a ieșit peste așteptări. De acolo, pas cu pas, au intrat la procesat toate fructele de sezon, apoi zacusca, care îi ocupă în fiecare an cam trei luni, aproape tot timpul. În zilele de sezon se fac și trei șarje pe zi.
Sloganul a rămas neschimbat de la început: „Producem cu pasiune, vindem cu răspundere”. Revnic spune că se ghidează după o vorbă atribuită lui Confucius, potrivit căreia, dacă îți place ce faci, munca nu va fi niciodată muncă. Și e convins că aceasta este ultima lui afacere. Drumul a fost observat de timpuriu și de presă: încă din 2017, un reportaj ProTV îl arăta pe producătorul timișean care lăsase comerțul cu haine pentru dulceața de trandafiri și cea de ghimbir.
O grădină de 580 de metri pătrați și fructe aduse de la munte
Cei 580 de metri pătrați de grădină sunt folosiți la maximum. Cresc aici mure pe spalier, trandafiri pentru dulceață și o paletă bogată de plante aromatice: 14 sortimente, din care Revnic face amestecuri de condimente pentru friptură, grătar sau ceaun. Compotul de caise, de pildă, poartă mențiunea „cultură proprie”.
Ce nu crește în grădină merge să caute la sursă. Afinele vin din Munții Apuseni, de la peste 1.000 de metri altitudine, dintr-o plantație vizitată de echipa Biodac. Ea se află la nouă kilometri de cea mai apropiată localitate, iar drumul se face cu mașina de teren. Potrivit producătorului, plantația are certificările EURO CERT și GLOBAL G.A.P., își irigă culturile prin picurare, cu apă dintr-un pârâu, și folosește panouri fotovoltaice și o turbină eoliană. Din Apuseni vin și afinele sălbatice pentru sirop, iar cătina folosită la dulceață provine dintr- o plantație atestată bio. Măceșele sunt culese manual din natură.
Cămara de azi
Partea clasică a rămas inima Biodac: dulcețuri de trandafiri, ghimbir, cireșe amare, nuci verzi, aronia, cătină sau ardei iute, gemuri de mure, zmeură ori vișine, magiunuri de mure, aronia, caise și prune, zacuscă de vinete, de fasole și de ghebe, bulion de roșii. Siropurile acoperă un evantai întreg: cătină, măceșe, merișor, coacăze negre, afine sălbatice, muguri de brad, trandafiri, mure, căpșuni. Pentru cei care preferă gustul curat al fructului, există și o linie de siropuri și magiunuri fără zahăr.
Lista are și surprize dulci: șerbeturi în peste zece arome, de la vanilie și ciocolată la mentă, frăguţe sau fructe de pădure, apă de trandafiri și de lavandă, ulei de dovleac presat la cald și un hidromel pe care pagina Biodac îl prezintă în patru sortimente. Recent au apărut și compoturile de cireșe, vișine și caise, unele la doar 8 lei. Bulionul pornește de la 10 lei, iar hidromelul de 750 ml costă 65 de lei.
Toate se fac în loturi mici, iar cine ajunge târziu în sezon găsește uneori rafturile goale. Asta e, până la urmă, semnul unei producții care merge după anotimpuri, nu după calendarul unei fabrici.
Secretul din cuptorul de pâine
Ce le face să reziste? Potrivit lui Revnic, borcanele sunt pasteurizate la final în cuptorul de pâine, iar tocmai datorită acestei operațiuni nu se folosesc conservanți. Firma spune că deține documentele sanitar-veterinare eliberate de Direcția Sanitar-Veterinară Timiș pentru siguranța alimentelor și pentru spațiul de producție. Rețeta zacuștii de vinete, punctul lui de mândrie, este a lui: nu de la mamă, nu de la bunică, ci gândită și testată de el.
Din atelier, în alte ateliere
Cea mai neașteptată schimbare este de altă natură. Din pasiunea pentru procesare a apărut și o linie de utilaje, semnate „fabricat în România, by Biodac”. Sunt oale din inox cu mixer, în mai multe capacități, gândite pentru cei care au livezi și plantații, pentru procesatori mici și pentru pasionații de conserve de casă. La modelul de 50 de litri, mixerul are pale din inox, iar una dintre ele poartă o bandă de silicon care freacă fundul oalei, ca preparatul să nu se prindă. În catalog mai apar distilatoare pentru ape florale și țuică, capace din inox și un arzător cu treisprezece raze de flacără, testat de Revnic chiar cu zacuscă, dulceață de rubarbă și gem de afine.
Cum ajungi la ele
Borcanele se comandă pe biodac.ro, unde te așteaptă și un blog cu povești despre zacuscă, șerbet, apă de trandafiri sau dulceața de măceșe, plus un asistent virtual care te ajută să alegi. Produsele se găsesc și pe platformele FabricatinRO și Micul Aprozar, precum și pe Facebook. Comenzile de minim 150 de lei sunt livrate gratuit, la domiciliu, în Timișoara, iar în țară pleacă colete prin curier. Atelierul funcționează pe strada Bobâlna nr. 9, luni–sâmbătă, iar comenzile se pot face și la telefon: 0772 238 638.
La un an și trei luni de la prima poveste, Biodac arată că o afacere mică, făcută cu mâna și cu răbdare, poate crește fără să-și piardă identitatea. Pentru Gheorghe Revnic, munca de la zero, cu mâna proprie, rămâne singura cale în care crede. Iar borcanele care pleacă din Timișoara par să-i dea dreptate.
Comentarii prin facebook