Artiști, biologi, arhitecți, peisagiști și cercetători au explorat împreună relația dintre Timișoara și natură în cadrul proiectului „Teren comun – peisaje pe Bega”, inițiat de Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA). Proiectul a avut în centrul său Canalul Bega, privit nu doar ca element definitoriu al peisajului Timișoarei, ci și ca parte a unui ecosistem complex, modelat de natură și de intervențiile umane. A fost cercetată biodiversitatea pajiștilor urbane, viața păsărilor de pe Bega, transformările istorice ale râului și rolul grădinilor.
Cercetările și activitățile publice s-au desfășurat în jurul a patru teme: grădinile urbane, pajiștile, habitatele zonelor umede și arheologia peisajului. Colaborarea dintre artiști și oameni de știință a urmărit atât documentarea acestor spații, cât și găsirea unor modalități prin care informațiile științifice să devină accesibile publicului.
Biologii Cosmin Ivașcu și Alina Ivașcu au analizat importanța pajiștilor urbane pentru biodiversitatea Timișoarei și efectele practicilor de întreținere a spațiilor verzi. Iar concluzia lor a fost că pajiștile urbane presupun mai puțin cosit, dar că aceasta nu înseamnă neglijență.
Această experiență a evidențiat nevoia unui management diferențiat al vegetației, adaptat caracteristicilor fiecărui spațiu, dar și importanța unei comunicări mai bune între cercetători, administrație și cei care se ocupă de întreținerea zonelor verzi. Ideea acestor pajiști urbane a fost intens promovată de actuala administrație a orașului în ultima perioadă.
Biologul Alexandru Rădac a cercetat păsările și habitatele zonelor umede din peisajul verde-albastru al Begăi. Observațiile au arătat diferențe importante chiar între zone apropiate ale râului. Rezultatele indică importanța vegetației de pe maluri, a zonelor de refugiu și a legăturilor dintre habitate. Cercetarea recomandă inventarierea habitatelor acvatice și umede, identificarea zonelor cu valoare ecologică ridicată și adaptarea intervențiilor asupra vegetației și malurilor.
Tot în cadrul proiectului a urmărit transformările istorice ale peisajului. Arheologul Cristian Floca a cercetat evoluția Begăi, de la râul natural, cu meandre și brațe multiple, la canalul navigabil cunoscut astăzi. Cercetarea a reconstituit imaginea unui Banat de câmpie în care apa, mlaștinile și așezările umane formau un peisaj foarte diferit de cel actual. Ea a oferit astfel o perspectivă asupra Begăi nu doar ca infrastructură urbană, ci și ca peisaj istoric, modelat de relația dintre apă și oameni.
Grădinile urbane și felul în care învățăm să locuim împreună a fost un alt subiect, cercetarea fiind realizată de Alex Ciobotă. El a pus în discuție rolul acestor spații în biodiversitatea orașului, dar și în educație, colaborare și folosirea responsabilă a resurselor. Intervențiile adaptate locului, folosirea materialelor locale, protejarea vegetației și implicarea utilizatorilor pot transforma spațiile verzi în locuri de învățare și experiment. În cadrul „Teren comun”, publicul a participat la ateliere de plantare și grădinărit, proiecții de film și întâlniri cu peisagiștii Raluca Rusu și Alex Ciobotă, explorând relația dintre plante, sol, biodiversitate și felul în care sunt amenajate grădinile urbane.
Cetățenii, implicați în realizarea proiectului
Dincolo de cercetările propriu-zise, Teren comun a urmărit să transforme publicul din simplu spectator în participant la explorarea peisajului. Copiii au descoperit, prin desen și joacă, animalele care trăiesc pe Bega. Participanții la tururile ghidate și atelierele dedicate celor patru teme au observat păsări și habitate, au explorat râul cu canoea, au învățat despre cositul tradițional și au privit grădinile și pajiștile urbane din perspectiva biodiversității. Programul de mediere, desfășurat în perioada mai – octombrie, a fost conceput de Andreea Săsăran, Alex Ciobotă și Anabella Costache. Cele 17 activități au combinat observația directă, experiențele practice și interpretarea artistică, pentru a aduce cercetarea mai aproape de public.
Proiectul a adus în atenție o idee comună tuturor cercetărilor: biodiversitatea urbană nu depinde doar de crearea unor noi spații verzi, ci și de felul în care sunt înțelese și îngrijite cele existente. În același timp, colaborarea dintre artă și știință a oferit publicului alte moduri de a descoperi locuri familiare. Consultantul artistic Andrei Tudose reflectează asupra acestei schimbări de perspectivă: un peisaj pe care îl traversăm zilnic poate deveni din nou obiect al curiozității atunci când învățăm să-i observăm viața, istoria și transformările. Detalii: AICI.
„Am pornit de la ideea că Bega este, pe lângă râul care traversează Timișoara, un întreg peisaj, cu istorii, ecosisteme și forme de viață pe care, de cele mai multe ori, nici nu le observăm. În lunile în care am lucrat împreună, am descoperit cât de diferit poate fi privit același loc de un biolog, un artist, un arheolog, un peisagist sau un arhitect. Și cât de mult se schimbă și îmbogățește perspectiva atunci când aceste priviri se întâlnesc. Credem că acesta este lucrul cel mai important pe care îl abordează Teren comun: curiozitatea de a privi mai atent ceea ce avem deja în jurul nostru”, explică Andreea Săsăran, unul dintre curatori.
Comentarii prin facebook