La jumătatea mandatului de președinte al Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis a făcut o analiză a realizărilor acestei perioade. A vorbit despre proiectele instituției, despre proiectele în care instituția este implicată, dar și despre proiectele realizate de ministerele de la București, dar erau blocate în diferite stadii. Spitalul de Mari Arși, Institutul Oncologic, Casa Austria, noul UPU de la Județean, dar și centura, autostrada A1, drumurile județene, diferite clădiri istorice intrate în reabilitare, toate au fost incluse în prezentarea sa.
Pentru Simonis, unul dintre cele mai importante puncte este legat de structura cheltuielilor instituției, de trecerea banilor dinspre asigurarea salariilor și cheltuielilor instituției spre investiții.
”Săptămâna trecută s-au împlinit doi ani de când am preluat mandatul de președinte al Consiliului Județean Timiș și suntem în fața unui bilanț. Au fost doi ani în care am schimbat modul în care a funcționat CJT. Am redus birocrația și am făcut investiții record. Am să trec în revistă și câteva cifre comparative pe câțiva ani. Dacă în 2023 bugetul de funcționare era de 48% și cel de dezvoltare de 52%, în 2024 60% funcționare și 40% dezvoltare, în 2025 42% funcționare și 58% dezvoltare. Practic, s-a inversat balanța și în 2026, în luna octombrie avem 36% funcționare și 64% bugetul de dezvoltare și investiții. E important să înțelegem modul în care s-a inversat, așa cum spuneam, balanța și modul în care această administrație este concentrată pe proiecte de dezvoltare și investiții. Am găsit proiecte blocate, ținute în sertar și pe la ministere, dar și la Consiliul Județean Timiș. Am deblocat aceste proiecte și am implementat și altele noi, am redus aparatul administrativ, numărul de angajați, am făcut acest reforme și putem fi dat ca exemplu de reformă care funcționat într-un județ din România. Am demonstrat că putem face performanță cu mai puțini angajați și, cum vă spuneam, am redus bugetul și de la funcționare pe bunul și servicii nu doar de la salarii și angajați și am transferat acele sume pentru investițiile de care am vorbit în acești ani”, a spus Alfred Simonis.
El spune că a fost supus, atât personal, dar și instituția pe care o conduce, unor presiuni numeroase din partea diferitelor grupuri de interese, politice sau economice, că a avut parte de campanii de denigrare foarte bine plătite și de blocaje. Această administrație a deranjat anumite interese economice ale unor oameni de afaceri care au fost învățați să lucreze altfel cu administrația publică locală, a spus Simonis.
”Sunt proiecte în domeniul sportiv și în domeniul sanitar mai ales, au fost încercări a fi blocate de către grupuri de interese și de către politicieni locali, cu toate acestea nu am transformat Timișul într-un teatru de război, am căutat consensul și îmi place să cred că în mare mare măsură ne-a și ieșit. Am mai răspuns uneori, uneori am regretat, alte ori nu, însă îmi place să cred că am reușit în acești doi ani de zile să găsim consens, echilibru și să lucrăm cu toții, toate forțele politice în interesul județului Timiș. Evident că sunt au fost doi ani în care se putea și mai bine, întotdeauna ai loc mai de mai bine chiar dacă sunt foarte multe proiecte”, a explicat liderul CJT.
De unde a reușit administrația Timișului să finanțeze investițiile, a explicat chiar președintele CJT. ”Pentru a preîntâmpina întrebările legate de surse de finanțare, pentru că de fiecare dată când vorbim de noi proiecte e o întrebare recurentă, de unde avem bani. Pe de o parte din eficientizarea de care am vorbit, din economiile cu salariile oamenilor care nu mai lucrează, nu se mai regăsesc astăzi în Consiliul Județean, de la bunuri servicii, din credite și din nou exercițiul bugetar financiar european, care se va deschide în 2028, va fi un exercițiu cu jaloane pe modelul PNRR. cei care astăzi nu sunt capabili să elaboreze studii proiecte să avanseze, cu toată birocrația din legislația românească, atunci când acele acte vor fi deschise, nu vor putea fi eligibili pentru a atrage bani europeni”, a declarat, marți, Simonis.
În prezentarea sa, el a insistat cel mai mult asupra proiectelor din domeniul medical, dar mai ales al infrastructurii rutiere. A vorbit despre drumurile aflate în diferite faze ale proiectului, unele aflate în lucru, altele în curs de proiectare sau licitare. Centura ”mică” a Timișoarei, cea realizată din drumurile județene care leagă comunele din jurul municipiului a beneficiat de o atenție deosebită, așa am aflat că mai sunt de executat doar câteva porțiuni, de câțiva kilometri, pentru ca inelul să fie integral. De asemenea, el a vorbit de noile drumuri de acces dinspre Timișoara spre aceste comune sau spre centură, despre pasaje și sensuri giratorii care vor ajuta mult traficul rutier într-un județ aflat în dezvoltare economică și socială explozivă.
Comentarii prin facebook