Povestea Mehalei, satul devenit cartier al Timișoarei, prezentată de Muzeul Banatului/FOTO

mehala istorie

mehala istorie

Cei de la Muzeul Național al Banatului Timișoara ne povestesc din nou despre Timișoara anilor trecuți. De această dată, muzeografii au citit arhivele și documentele vremii și ne vorbesc despre Mehala.

Comunitatea cu peste 300 de ani vechime s-a dezvoltat permanent, iar ulterior s-a legat la Timișoara, devenind cartier al acesteia.

”Satul Mehala (suburbie în limba turcă) s-a format nu mult după 1716, prin mutarea românilor și sârbilor din Palanca Mare a Cetății. În istoria sa, multă vreme satul a fost considerat o proprietate a orașului din apropiere, dar de la 1830, după un process îndelungat, întins pe 50 de ani, parlamentul ungar de la Bratislava a hotărât să-l declare comună de sine stătătoare și să-l scoată la licitație. Nu s-a încumetat nimeni să cumpere acest sat în care interesele puternicului oraș erau evidente. După tratative de un deceniu, în 1910, locuitorii Mehalei au obținut statutul de cetățeni ai Timișoarei care astfel și-a mărit teritoriul cu cca. 5.000 de hectare iar populația cu cca. 9.000 de suflete într-un timp în care, prin demolarea zidurilor cetății, orașul era în plină expansiune. Se încheia astfel, în jurul orașului interior, brâul de “orașe” ale orașului: Fabricul, Iosefinul, Elisabetinul și Mehala – satul ce se altoia ultimul pe trunchiul urbei”, ne spun cei de la MNAB.

Specialiștii muzeului ne prezintă modul în care era ”aranjată” Mehala, dar și istoria evoluției celor care au locuit aici și principalele clădiri cu funcțiuni școlare sau religioase.

”În Mehala, la fel ca în multe sate din Banat, casele se înșiruiau pe străzi rectangulare, țesute în jurul unei piețe centrale patrulateră în care au fost constituite, pe rând, trei biserici: cea ortodoxă (1785) – a românilor și sârbilor, iar apoi rămasă din 1865 doar sârbilor, cea romano-catolică (1887), a germanilor așezați treptat în Mehala, mai ales după 1800 și cea nouă, ortodoxă română (1925-1937), care se aseamănă prin dimensiuni și formă cu catedrala ortodoxă ridicată la Sibiu. Școlile (română – 1762, sârbă -1780 și germană – 1794), oficiul poștal (1868), farmacia (1881), pompierii voluntari cu turnul lor de veghe (1891), asociația vânătorilor (1896) sau “Casina” (1897) sunt așezate tot în piață și în preajma ei, pe măsura unui sat cuminte și disciplinat care însă, în dezvoltarea sa, copia în mic, dezvoltarea orașului. |ntre 1860 și 1914, Mehala și-a dublat numărul străzilor (dar cele 70 de străzi nu erau canalizate…) și-a dublat numărul caselor (dar cele 1.000 de case aveau doar parter și în medie două camere…) și și-a înzecit numărul micilor ateliere de meșteșugari “alungați” din Fabric și Cetate sau Iosefin de marea industrie (peste 150). Treptat satul devenea un apendice agrar și meșteșugăresc al orașului. La unirea cu Timișoara măhălenții au cerut să se respecte mărimea “plațurilor” (de un iugăr) ce le înconjurau gospodăriile, au cerut tramvai și curent electric și le-au primit alături de cel de-al treilea cinematograf al orașului, de dreptul de vot și de o stradă – Gh. Lazăr – care să-i lege de Cetate în locul vechii poteci ce șerpuia spre fosta Poartă a Vienei. Măhălenții erau români, sârbi, germani, unguri, evrei și țigani”, mai arată cei de la muzeu.

Pădurea Cioca și Ocico

Una dintre zonele care astăzi nu mai există, dar care mărgineau Mehala a fost pădurea Cioca. Aceasta a devenit istorie, atunci când oficialii timișoreni ai vremii, care nu știau concepte ”eco” la acea vreme, au folosit lemnul pentru dezvoltarea Timișoarei.

”Oficialii militari sau civili ai Timișoarei au “botezat” satul Neu Warosch (sec. XVIII), Franzstadt sau Ferencvaros (1907-1910), sau Voievodul Mihai (între cele două războaie mondiale) fără ca cineva să-i spună altfel decât îl știau toți de la începuturile sale: Mehala. Lângă sat, până la 1894, din zona în care se află azi Universitatea de științe Agricole (1970-1984) până la marele triaj feroviar din Ronaț și Pavilioane se întindea pe mai bine de 600 hectare pădurea Cioca – cea plină de ciori – pe care primăria Timișoarei a tăiat-o ca să-și poată construi mai repede noile clădiri din alte cartiere. Doar halta de cale ferată “Cioreni” îi mai poartă amintirea. Marile căi nordice de acces în oraș – Calea Aradului și Calea Lipovei – lăsau Mehala spre apus, satul fiind mai legat de străvechea Cale a Torontalului ce trecea prin Săcălaz și Beregsăul Mic, iar pe marginea șoselei de azi se-nalță încă vechiul monument “Crucea Neagră” – obeliscul ridicat în 1831 de țăranii celor două sate care au refăcut șleaul pentru căruțe cu lutul ținutului. La răsărit de sat se înălța un conac numit “Fântâna Pașei”, “Pascha Brunnen” sau “Präsidenten Garten”. Reședința de vară a pașalelor Timișoarei (1552-1716), înconjurată de fântâni răcoroase, castani seculari, tufe de trandafiri și alte minunății, a fost distrusă în 1716 și apoi refăcută în 1722. În 1732-1740 a devenit lazaret pentru bolnavii de ciumă și mai apoi a trecut în proprietatea succesivă a episcopului ortodox al Timișoarei, a președintelui civil al Banatului, a primăriei orașului și a administrației financiare. Pusă în calea tuturor atacurilor și asediilor ce s-au abătut asupra Timișoarei, Mehala a devenit și o importantă sursă de apă potabilă (după forajele din 1899-1905)”, arată datele culese.

Din istoria cartierului timișorean nu puteau lipsi informațiile legate de piața Ocico! Atracția zonei în timpul comunismului era piața din Mehala, locul de unde îți puteai procura diverse mărfuri „rare” aduse de la sârbi sau de la turci, cum ar fi blugi sau tricouri de firmă, cafea sau țigări.

“Cartierul Mehala probabil că nu are strălucirea centrului Timișoarei sau prestanța altor cartiere istorice, dar, cu siguranță, are personalitatea sa și este un loc mai puțin turistic care merită vizitat”, se spunea în povestea spusă de MNAB.

Foto: Mehala 1723 – 1910: Ein dreisprachiger Nachdruck De Felix Milleker, Walter Stahli, Filip Krčmar

Bibliografie: Florin Medeleț, Dan Buruleanu, ”Povestea orașelor sale”

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Leo di taio a spus: (februarie 14th, 2021 at 14:28 )

Frumos și nu uitați că: TIMIȘOARA ESTE ȚARA și MAHALA-I CAPITALA

stefu a spus: (februarie 16th, 2021 at 15:09 )

Pentru leo
Nu eşti desigur măhăleanț, căci corect este : „Bănatu-i fruncea şî Măhala’icapitala !”

Illes Adela a spus: (februarie 17th, 2021 at 16:56 )

Crucea neagra ca obelisc a fost ridicata in 1835, drumul intr-adevar a fost terminat in 1831.Cel putin asa scrie pe cruce : 1835. Un cartier care mai are farmec si in zilele noastre.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

isho timisoara

Cele mai citite articole


Aconnect - Digitalizam Romania

Administratie vezi arhiva Administratie

gauss-topografie-timisoara_728x90px

Politica vezi arhiva Politica

psd timis

PSD Timiș și-a completat conducerea extinsă cu noi membri

PSD Timiș și-a completat biroul de conducere cu ocazia unei ședințe a Consiliului Politic Județean. Eugen Dogariu și Adrian Cionca devin prim-vicepreședinți. De asemenea, au fost aleși mai mulți vicepreședinți. Conducerea extinsă a filialei Timiș a Partidului Social Democrat are de sâmbătă noi membri. În cadrul ședinței Consiliului Politic Județean, PSD Timiș și-a ales noi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul PSD Timiș și-a completat conducerea extinsă cu noi membri
Iulius Town
Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

mirel radoi

Ei sunt speranțele lui Rădoi din străinătate pentru un debut bun în preliminariile pentru Mondiale

Selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României, Mirel Rădoi, a convocat preliminar 22 de jucători care evoluează în străinătate pentru partidele primei reprezentative cu Macedonia de Nord, Germania şi Armenia din preliminariile Cupei Mondiale 2022, informează site-ul oficial al FRF.  Pe lista finală de jucători se vor regăsi o parte dintre cei 22, alături de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ei sunt speranțele lui Rădoi din străinătate pentru un debut bun în preliminariile pentru Mondiale
dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

05.03.2021_Comunicat_de_Presa_CL19_001

Aquatim investește bani din fonduri europene în opt localități din județul Timiș

05.03.2021   Aquatim investește bani din fonduri europene în opt localități din județul Timiș   În data de 4 martie, Aquatim a semnat cel de-al șaselea contract de lucrări din cele treizeci care fac obiectul amplului „Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020”(cod SMIS 2014+...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Aquatim investește bani din fonduri europene în opt localități din județul Timiș

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României, Mirel Rădoi, a convocat preliminar 22 de jucători care evoluează în străinătate pentru partidele primei reprezentative cu Macedonia de Nord, Germania şi Armenia din preliminariile Cupei Mondiale 2022, informează site-ul oficial al FRF.  Pe lista finală de jucători se vor regăsi o parte dintre cei 22, alături de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ei sunt speranțele lui Rădoi din străinătate pentru un debut bun în preliminariile pentru Mondiale
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca municipiul Timişoara să intre în carantină. Pe lângă Timişoara se carantinează şi patru comune periurbane: Giroc, Ghiroda, Moșnița Nouă și Dumbrăvița. Decizia a fost luată cu 30 voturi pentru, patru voturi împotrivă și patru abțineri. Votul covârşitor pentru carantinare ar putea fi explicat prin faptul că...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timişoara intră în carantină! Raed Arafat a intrat în şedinţa CJSU şi a insistat pentru această măsură
PSD Timiș și-a completat biroul de conducere cu ocazia unei ședințe a Consiliului Politic Județean. Eugen Dogariu și Adrian Cionca devin prim-vicepreședinți. De asemenea, au fost aleși mai mulți vicepreședinți. Conducerea extinsă a filialei Timiș a Partidului Social Democrat are de sâmbătă noi membri. În cadrul ședinței Consiliului Politic Județean, PSD Timiș și-a ales noi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul PSD Timiș și-a completat conducerea extinsă cu noi membri
În judeţul Timiş există la ora actuală 17 focare active de coronavirus, la fel ca în precdentele două zile. Acestea se află în supraveghere epidemiologică, transimite DSP Timiş. Focarele active sunt: CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ȘI ASISTENȚĂ VARIAȘ – 38 cazuri confirmate –  Focar în supraveghere FIRMA PRIVATĂ TIMIȘOARA – 27 cazuri confirmate –  Focar în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Judeţul Timiş a rămas tot cu 17 focare Covid-19
Rata de infectare în Timişoara este astăzi 7,49, în scădere faţă de ziua precedentă, când a fost 7,56. La nivelul judeţului, rata este azi 5,48, în mică scădere faţă de ziua precedentă, când a fost 5,50. Astăzi, conform datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Timiș, rata de infectare la o mie de locuitori, în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În ziua în care se discută carantinarea oraşului, rata de infectare în Timişoara a scăzut puţin
De la ultima raportare, la nivel naţional au fost infectate cu Sars-Cov-2 alte 4.064 persoane, fiind efectuate 25.191 de teste RT-PCR şi 8.604 de teste rapide. În secţiile de Terapie Intensivă sunt internaţi 1.070 de pacienţi. Până astăzi, 6 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 824.995 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID –...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Bilanţ coronavirus. 4.064 de persoane infectate şi 69 de decese, în ultimele 24 de ore
La ora 14.00 va avea loc o şedinţă extreme de importantă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Timiş. Cel mai aşteptat punct al discuţiilor va viza instituirea măsurii de carantinare a Timişoarei. Avizele de la Bucureşti în acest sens sunt pentru carantinare şi au ajuns la Timişoara. Voturile care se vor da înclină...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Carantinarea Timişoarei pe masa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Cine e pro, cine contra
Zilele trecute, a avut loc o videoconferință pe platforma ZOOM între AJF Timiș și reprezentanții echipelor participante în Liga a IV-a Timiș. Au fost reprezentate online 16 echipe, discutându-se cu precădere aspecte privind modalitățile de reluare a competiției sportive la nivelul fotbalului amator. Din păcate, având în vedere situația pandemică, precum și protocolul medical încheiat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Fotbalul mic rămâne deocamdată în aer. Doar Divizia D s-ar putea relua, în anumite condiții
Top