Povestea Mehalei, satul devenit cartier al Timișoarei, prezentată de Muzeul Banatului/FOTO

mehala istorie

mehala istorie

Cei de la Muzeul Național al Banatului Timișoara ne povestesc din nou despre Timișoara anilor trecuți. De această dată, muzeografii au citit arhivele și documentele vremii și ne vorbesc despre Mehala.

Comunitatea cu peste 300 de ani vechime s-a dezvoltat permanent, iar ulterior s-a legat la Timișoara, devenind cartier al acesteia.

”Satul Mehala (suburbie în limba turcă) s-a format nu mult după 1716, prin mutarea românilor și sârbilor din Palanca Mare a Cetății. În istoria sa, multă vreme satul a fost considerat o proprietate a orașului din apropiere, dar de la 1830, după un process îndelungat, întins pe 50 de ani, parlamentul ungar de la Bratislava a hotărât să-l declare comună de sine stătătoare și să-l scoată la licitație. Nu s-a încumetat nimeni să cumpere acest sat în care interesele puternicului oraș erau evidente. După tratative de un deceniu, în 1910, locuitorii Mehalei au obținut statutul de cetățeni ai Timișoarei care astfel și-a mărit teritoriul cu cca. 5.000 de hectare iar populația cu cca. 9.000 de suflete într-un timp în care, prin demolarea zidurilor cetății, orașul era în plină expansiune. Se încheia astfel, în jurul orașului interior, brâul de “orașe” ale orașului: Fabricul, Iosefinul, Elisabetinul și Mehala – satul ce se altoia ultimul pe trunchiul urbei”, ne spun cei de la MNAB.

Specialiștii muzeului ne prezintă modul în care era ”aranjată” Mehala, dar și istoria evoluției celor care au locuit aici și principalele clădiri cu funcțiuni școlare sau religioase.

”În Mehala, la fel ca în multe sate din Banat, casele se înșiruiau pe străzi rectangulare, țesute în jurul unei piețe centrale patrulateră în care au fost constituite, pe rând, trei biserici: cea ortodoxă (1785) – a românilor și sârbilor, iar apoi rămasă din 1865 doar sârbilor, cea romano-catolică (1887), a germanilor așezați treptat în Mehala, mai ales după 1800 și cea nouă, ortodoxă română (1925-1937), care se aseamănă prin dimensiuni și formă cu catedrala ortodoxă ridicată la Sibiu. Școlile (română – 1762, sârbă -1780 și germană – 1794), oficiul poștal (1868), farmacia (1881), pompierii voluntari cu turnul lor de veghe (1891), asociația vânătorilor (1896) sau “Casina” (1897) sunt așezate tot în piață și în preajma ei, pe măsura unui sat cuminte și disciplinat care însă, în dezvoltarea sa, copia în mic, dezvoltarea orașului. |ntre 1860 și 1914, Mehala și-a dublat numărul străzilor (dar cele 70 de străzi nu erau canalizate…) și-a dublat numărul caselor (dar cele 1.000 de case aveau doar parter și în medie două camere…) și și-a înzecit numărul micilor ateliere de meșteșugari “alungați” din Fabric și Cetate sau Iosefin de marea industrie (peste 150). Treptat satul devenea un apendice agrar și meșteșugăresc al orașului. La unirea cu Timișoara măhălenții au cerut să se respecte mărimea “plațurilor” (de un iugăr) ce le înconjurau gospodăriile, au cerut tramvai și curent electric și le-au primit alături de cel de-al treilea cinematograf al orașului, de dreptul de vot și de o stradă – Gh. Lazăr – care să-i lege de Cetate în locul vechii poteci ce șerpuia spre fosta Poartă a Vienei. Măhălenții erau români, sârbi, germani, unguri, evrei și țigani”, mai arată cei de la muzeu.

Pădurea Cioca și Ocico

Una dintre zonele care astăzi nu mai există, dar care mărgineau Mehala a fost pădurea Cioca. Aceasta a devenit istorie, atunci când oficialii timișoreni ai vremii, care nu știau concepte ”eco” la acea vreme, au folosit lemnul pentru dezvoltarea Timișoarei.

”Oficialii militari sau civili ai Timișoarei au “botezat” satul Neu Warosch (sec. XVIII), Franzstadt sau Ferencvaros (1907-1910), sau Voievodul Mihai (între cele două războaie mondiale) fără ca cineva să-i spună altfel decât îl știau toți de la începuturile sale: Mehala. Lângă sat, până la 1894, din zona în care se află azi Universitatea de științe Agricole (1970-1984) până la marele triaj feroviar din Ronaț și Pavilioane se întindea pe mai bine de 600 hectare pădurea Cioca – cea plină de ciori – pe care primăria Timișoarei a tăiat-o ca să-și poată construi mai repede noile clădiri din alte cartiere. Doar halta de cale ferată “Cioreni” îi mai poartă amintirea. Marile căi nordice de acces în oraș – Calea Aradului și Calea Lipovei – lăsau Mehala spre apus, satul fiind mai legat de străvechea Cale a Torontalului ce trecea prin Săcălaz și Beregsăul Mic, iar pe marginea șoselei de azi se-nalță încă vechiul monument “Crucea Neagră” – obeliscul ridicat în 1831 de țăranii celor două sate care au refăcut șleaul pentru căruțe cu lutul ținutului. La răsărit de sat se înălța un conac numit “Fântâna Pașei”, “Pascha Brunnen” sau “Präsidenten Garten”. Reședința de vară a pașalelor Timișoarei (1552-1716), înconjurată de fântâni răcoroase, castani seculari, tufe de trandafiri și alte minunății, a fost distrusă în 1716 și apoi refăcută în 1722. În 1732-1740 a devenit lazaret pentru bolnavii de ciumă și mai apoi a trecut în proprietatea succesivă a episcopului ortodox al Timișoarei, a președintelui civil al Banatului, a primăriei orașului și a administrației financiare. Pusă în calea tuturor atacurilor și asediilor ce s-au abătut asupra Timișoarei, Mehala a devenit și o importantă sursă de apă potabilă (după forajele din 1899-1905)”, arată datele culese.

Din istoria cartierului timișorean nu puteau lipsi informațiile legate de piața Ocico! Atracția zonei în timpul comunismului era piața din Mehala, locul de unde îți puteai procura diverse mărfuri „rare” aduse de la sârbi sau de la turci, cum ar fi blugi sau tricouri de firmă, cafea sau țigări.

“Cartierul Mehala probabil că nu are strălucirea centrului Timișoarei sau prestanța altor cartiere istorice, dar, cu siguranță, are personalitatea sa și este un loc mai puțin turistic care merită vizitat”, se spunea în povestea spusă de MNAB.

Foto: Mehala 1723 – 1910: Ein dreisprachiger Nachdruck De Felix Milleker, Walter Stahli, Filip Krčmar

Bibliografie: Florin Medeleț, Dan Buruleanu, ”Povestea orașelor sale”

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Leo di taio a spus: (februarie 14th, 2021 at 14:28 )

Frumos și nu uitați că: TIMIȘOARA ESTE ȚARA și MAHALA-I CAPITALA

stefu a spus: (februarie 16th, 2021 at 15:09 )

Pentru leo
Nu eşti desigur măhăleanț, căci corect este : „Bănatu-i fruncea şî Măhala’icapitala !”

Illes Adela a spus: (februarie 17th, 2021 at 16:56 )

Crucea neagra ca obelisc a fost ridicata in 1835, drumul intr-adevar a fost terminat in 1831.Cel putin asa scrie pe cruce : 1835. Un cartier care mai are farmec si in zilele noastre.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

isho timisoara

Cele mai citite articole


Aconnect - Digitalizam Romania

Administratie vezi arhiva Administratie

gauss-topografie-timisoara_728x90px

Politica vezi arhiva Politica

Iulius Town
Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Poli Timisoara handbal

Victorie la adio. Poli a bătut Suceava, dar a încheiat sezonul abia pe locul 9!

An greu pentru handbaliștii de la Poli. Pandemia și-a spus cuvântul, echipa nu s-a putut prezenta la patru meciuri, iar rezultatele au lăsat de dorit. După înfrângerea de ieri cu Dinamo, din nou campioană, Poli a învins astăzi una dintre codașe, CSU Suceava, 34-30. Poli a condus din debut, 4-1, dar Suceava a marcat de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Victorie la adio. Poli a bătut Suceava, dar a încheiat sezonul abia pe locul 9!
dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

Continuă să fie amendați cei care nu poartă mască

În cursul zilei de ieri, 244 de polițiști timișeni, alături de angajați de la celelalte instituții cu atribuții în domeniu, au procedat la verificarea zonelor în care se pot forma aglomerări de persoane, spații comerciale dar și a mijloacelor de transport persoane, cu privire la  respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă, scopul vizat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Continuă să fie amendați cei care nu poartă mască
Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

Informație confirmată: Deschiderea hotelului Radisson Blu Timișoara din Complexul ISHO, amânată de pandemie

Deschiderea noului hotel sub brand-ul Radisson Blu, care se ridică în cadrul complexului ISHO va fi amânată. Omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor, conducătorul societății care ridică noul complex imobiliar timișorean, a confirmat informația, dar anunță că pe termen mediu și lung, odată cu revenirea activității din domeniul HoReCa, investiția va continua și se va...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Informație confirmată: Deschiderea hotelului Radisson Blu Timișoara din Complexul ISHO, amânată de pandemie

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș vă invită joi, 13 mai, de la ora 17, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Patrimonium 2020”. Vor lua cuvântul: Claudiu Ilaș, manager MNaB, Marius Cornea, Raoul Șeptilici și Dan Leopold Ciobotaru, muzeografi și curatori ai expoziției. Vernisajul va fi transmis și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cele mai noi piese achiziționate sau descoperite, prezentate de Muzeul Banatului
Consilierii locali timișoreni au arătat, din nou, că au un talent deosebit să se certe pe ”chichițe” în ședințele de plen, amănuntele prelungind de nenumărate ori ședințele. La fel a fost și marți, iar ”amănuntele” au fost și mai mult sporite de reapariția în discuții a ”rebelei” Ana Munteanu, consiliera suspendată din USR timp de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Din nou certuri inutile, pe amănunte, în ședința Consiliului Local Timișoara. A reapărut la discuții Ana Munteanu
Schimbare de nume în Adunarea Generală a Acționarilor a Asociației Societatea Metropolitană de Transport Timișoara, cea care stabilește pe unde merg tramvaiele și verifică operatorul local de transport public. Viceprimarul Ruben Lațcău l-a înlocuit pe celebrul Culiță Chiș, mâna dreaptă a lui Nicolae Robu, atunci când acesta mai era primar. Culiță Chiș și-a înaintat demisia...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Viceprimarul Ruben Lațcău îi ia locul celebrului Culiță Chiș
Timișoara urmează să primească un nou mini-spital special pentru ATI, deși am ajuns în etapa pandemiei de coronavirus în care numărul pacienților începe să scadă. Primăria va acorda gratuit Spitalului Județean un teren de 4.500 mp pentru construcția unui spital modular ATI, care va fi finanțat din fonduri nerambursabile, în valoare de trei milioane de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Spitalul Județean Timișoara primește, în sfârșit, un teren de la municipalitate pentru ridicarea unei secții ATI modulare
La Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, o nouă premieră așteaptă întâlnirea cu publicului. Este vorba de musicalul „NOUĂ” scris de Arthur Kopit (libret) și Maury Yeston (partitură), în varianta concepută de regizorul Györfi Csaba dramaturgia fiind realizată de  Kiliti Krisztián, iar din echipă mai fac parte Albert Alpár (decor), Kiss Zsuzsanna (costume), Baczó...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O nouă premieră la Teatrul Maghiar/FOTO
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJUS), convocat de prefectul Zoltan Nemeth, astăzi, în ședință online, a aprobat o hotărâre în baza căreia s-au actualizat anexele cuprinzând incidența de la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județul Timiș, anexe întocmite pe baza ratei de infectare pe ultimele 14 zile.  În ceea ce privește majorările, conform incidenței la...
Citeşte tot articolul Citeste articolul S-au schimbat scenariile în mai multe localităţi din judeţul Timiş. Lugojul rămâne în scenariul galben
Sindicatul Filarmonicii Banatul exultă după ce managerul instituţiei, Ioan Coriolan Gârboni, nu a reuşit să obţină o notă de trecere la evaluare. Cei din din sindicat se întreabă de ce Gârboni este speriat de un concurs pentru această funcţie. Între managerul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni, şi sindicatul instituţiei există un război de mai mulţi ani....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sindicatul Filarmonicii: De ce se teme actualul manager să se prezinte la un concurs deschis și onest?
”Noua” Primărie Timișoara, cea din administrația Fritz, a reușit punerea la punct a unui program prin care clădirile vechi ale orașului să fie reabilitate de proprietari cu sprijinul financiar al municipalității. Grant-uri și finanțări pe mai mulți ani, sunt soluția conducerii orașului propuse celor din zonele istorice, dar și majorări drastice de impozit pentru cei...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Echipa lui Dominic Fritz a găsit soluția susținerii financiare a lucrărilor de reabilitare a clădirilor istorice. Cei neserioși primesc … biciul
Top