Povestea Mehalei, satul devenit cartier al Timișoarei, prezentată de Muzeul Banatului/FOTO

mehala istorie

mehala istorie

Cei de la Muzeul Național al Banatului Timișoara ne povestesc din nou despre Timișoara anilor trecuți. De această dată, muzeografii au citit arhivele și documentele vremii și ne vorbesc despre Mehala.

Comunitatea cu peste 300 de ani vechime s-a dezvoltat permanent, iar ulterior s-a legat la Timișoara, devenind cartier al acesteia.

”Satul Mehala (suburbie în limba turcă) s-a format nu mult după 1716, prin mutarea românilor și sârbilor din Palanca Mare a Cetății. În istoria sa, multă vreme satul a fost considerat o proprietate a orașului din apropiere, dar de la 1830, după un process îndelungat, întins pe 50 de ani, parlamentul ungar de la Bratislava a hotărât să-l declare comună de sine stătătoare și să-l scoată la licitație. Nu s-a încumetat nimeni să cumpere acest sat în care interesele puternicului oraș erau evidente. După tratative de un deceniu, în 1910, locuitorii Mehalei au obținut statutul de cetățeni ai Timișoarei care astfel și-a mărit teritoriul cu cca. 5.000 de hectare iar populația cu cca. 9.000 de suflete într-un timp în care, prin demolarea zidurilor cetății, orașul era în plină expansiune. Se încheia astfel, în jurul orașului interior, brâul de “orașe” ale orașului: Fabricul, Iosefinul, Elisabetinul și Mehala – satul ce se altoia ultimul pe trunchiul urbei”, ne spun cei de la MNAB.

Specialiștii muzeului ne prezintă modul în care era ”aranjată” Mehala, dar și istoria evoluției celor care au locuit aici și principalele clădiri cu funcțiuni școlare sau religioase.

”În Mehala, la fel ca în multe sate din Banat, casele se înșiruiau pe străzi rectangulare, țesute în jurul unei piețe centrale patrulateră în care au fost constituite, pe rând, trei biserici: cea ortodoxă (1785) – a românilor și sârbilor, iar apoi rămasă din 1865 doar sârbilor, cea romano-catolică (1887), a germanilor așezați treptat în Mehala, mai ales după 1800 și cea nouă, ortodoxă română (1925-1937), care se aseamănă prin dimensiuni și formă cu catedrala ortodoxă ridicată la Sibiu. Școlile (română – 1762, sârbă -1780 și germană – 1794), oficiul poștal (1868), farmacia (1881), pompierii voluntari cu turnul lor de veghe (1891), asociația vânătorilor (1896) sau “Casina” (1897) sunt așezate tot în piață și în preajma ei, pe măsura unui sat cuminte și disciplinat care însă, în dezvoltarea sa, copia în mic, dezvoltarea orașului. |ntre 1860 și 1914, Mehala și-a dublat numărul străzilor (dar cele 70 de străzi nu erau canalizate…) și-a dublat numărul caselor (dar cele 1.000 de case aveau doar parter și în medie două camere…) și și-a înzecit numărul micilor ateliere de meșteșugari “alungați” din Fabric și Cetate sau Iosefin de marea industrie (peste 150). Treptat satul devenea un apendice agrar și meșteșugăresc al orașului. La unirea cu Timișoara măhălenții au cerut să se respecte mărimea “plațurilor” (de un iugăr) ce le înconjurau gospodăriile, au cerut tramvai și curent electric și le-au primit alături de cel de-al treilea cinematograf al orașului, de dreptul de vot și de o stradă – Gh. Lazăr – care să-i lege de Cetate în locul vechii poteci ce șerpuia spre fosta Poartă a Vienei. Măhălenții erau români, sârbi, germani, unguri, evrei și țigani”, mai arată cei de la muzeu.

Pădurea Cioca și Ocico

Una dintre zonele care astăzi nu mai există, dar care mărgineau Mehala a fost pădurea Cioca. Aceasta a devenit istorie, atunci când oficialii timișoreni ai vremii, care nu știau concepte ”eco” la acea vreme, au folosit lemnul pentru dezvoltarea Timișoarei.

”Oficialii militari sau civili ai Timișoarei au “botezat” satul Neu Warosch (sec. XVIII), Franzstadt sau Ferencvaros (1907-1910), sau Voievodul Mihai (între cele două războaie mondiale) fără ca cineva să-i spună altfel decât îl știau toți de la începuturile sale: Mehala. Lângă sat, până la 1894, din zona în care se află azi Universitatea de științe Agricole (1970-1984) până la marele triaj feroviar din Ronaț și Pavilioane se întindea pe mai bine de 600 hectare pădurea Cioca – cea plină de ciori – pe care primăria Timișoarei a tăiat-o ca să-și poată construi mai repede noile clădiri din alte cartiere. Doar halta de cale ferată “Cioreni” îi mai poartă amintirea. Marile căi nordice de acces în oraș – Calea Aradului și Calea Lipovei – lăsau Mehala spre apus, satul fiind mai legat de străvechea Cale a Torontalului ce trecea prin Săcălaz și Beregsăul Mic, iar pe marginea șoselei de azi se-nalță încă vechiul monument “Crucea Neagră” – obeliscul ridicat în 1831 de țăranii celor două sate care au refăcut șleaul pentru căruțe cu lutul ținutului. La răsărit de sat se înălța un conac numit “Fântâna Pașei”, “Pascha Brunnen” sau “Präsidenten Garten”. Reședința de vară a pașalelor Timișoarei (1552-1716), înconjurată de fântâni răcoroase, castani seculari, tufe de trandafiri și alte minunății, a fost distrusă în 1716 și apoi refăcută în 1722. În 1732-1740 a devenit lazaret pentru bolnavii de ciumă și mai apoi a trecut în proprietatea succesivă a episcopului ortodox al Timișoarei, a președintelui civil al Banatului, a primăriei orașului și a administrației financiare. Pusă în calea tuturor atacurilor și asediilor ce s-au abătut asupra Timișoarei, Mehala a devenit și o importantă sursă de apă potabilă (după forajele din 1899-1905)”, arată datele culese.

Din istoria cartierului timișorean nu puteau lipsi informațiile legate de piața Ocico! Atracția zonei în timpul comunismului era piața din Mehala, locul de unde îți puteai procura diverse mărfuri „rare” aduse de la sârbi sau de la turci, cum ar fi blugi sau tricouri de firmă, cafea sau țigări.

“Cartierul Mehala probabil că nu are strălucirea centrului Timișoarei sau prestanța altor cartiere istorice, dar, cu siguranță, are personalitatea sa și este un loc mai puțin turistic care merită vizitat”, se spunea în povestea spusă de MNAB.

Foto: Mehala 1723 – 1910: Ein dreisprachiger Nachdruck De Felix Milleker, Walter Stahli, Filip Krčmar

Bibliografie: Florin Medeleț, Dan Buruleanu, ”Povestea orașelor sale”

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Leo di taio a spus: (februarie 14th, 2021 at 14:28 )

Frumos și nu uitați că: TIMIȘOARA ESTE ȚARA și MAHALA-I CAPITALA

stefu a spus: (februarie 16th, 2021 at 15:09 )

Pentru leo
Nu eşti desigur măhăleanț, căci corect este : „Bănatu-i fruncea şî Măhala’icapitala !”

Illes Adela a spus: (februarie 17th, 2021 at 16:56 )

Crucea neagra ca obelisc a fost ridicata in 1835, drumul intr-adevar a fost terminat in 1831.Cel putin asa scrie pe cruce : 1835. Un cartier care mai are farmec si in zilele noastre.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Aconnect - Digitalizam Romania

Administratie vezi arhiva Administratie

gauss-topografie-timisoara_728x90px

Politica vezi arhiva Politica

PO_300x250px
PO_728x90px

Sport vezi arhiva Sport

SCM Poli, tot mai rău! Eşec clar şi la Steaua acasă

Proiectul handbalistic lansat cu surle şi trâmbiţe, cu o echipă formată doar din români, şi cu jucători tineri, care să crească lângă cei experimentaţi merge „ceas”, adică din eşec în eşec. Echipa bănăţeană a înregistrat al 6-lea eşec din acest sezon din 7 partide, de această dată pierzând clar şi la Steaua, o echipă care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul SCM Poli, tot mai rău! Eşec clar şi la Steaua acasă
dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

Adolescentă dispărută dintr-un centru de plasament/Update. Fata a fost găsită

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale fac verificări în vederea depistării unei minore, în vârstă de 17 ani, dispărută din localitatea Găvojdia, județul Timiș. Azi, Diana Lăcrămioara Bozai a plecat din Centrul de Plasament din Găvojdia, iar până în prezent nu a mai revenit. Fata are înălțimea 1.60 m, păr lung roșcat, ochi căprui, față ovală....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Adolescentă dispărută dintr-un centru de plasament/Update. Fata a fost găsită
Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

salon industrie usoara

Săptămâna viitoare are loc o nouă ediție a Salonului Industriei Ușoare

În perioada 20 – 24 octombrie, Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiș găzduiește ediția de toamnă a Salonului Industriei Ușoare, manifestare expozițională tradițională organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș de peste 25 de ani. La eveniment și-au anunțat participarea 50 de companii din întreaga țară, producători și comercianți, care vor expune...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Săptămâna viitoare are loc o nouă ediție a Salonului Industriei Ușoare

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Viceprimarul Ruben Lațcău ne anunță că doar 15% dintre străzile orașului vor intra în sistemul TimPark în noua variantă. Deocamdată, pentru că odată cu amenajarea de noi parcări, adică marcarea lor cu vopsea pe asfalt, sistemul va fi extins. O altă veste bună e că la Timișoara nu se vor licita locurile de parcare așa...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Locurile de parcare din Timișoara nu se scot la licitație. Deocamdată sistemul se va aplica pe 15% din străzi
Muzeul Satului din Timișoara va găzdui în luna decembrie o serie de evenimente culturale și de divertisment pentru familie, cu tematică de iarnă, timp de 20 zile. Activitățile se vor desfășura în aer liber, cu intrare gratuită, pe un teren care depășește 10 hectare, astfel încât pot fi respectate toate normele de prevenire a răspândirii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Târgul de Crăciun organizat de Consiliul Județean Timiș se mută la Muzeul Satului Bănățean
Subprefectul de Timiș, Ovidiu Drăgănescu, a confirmat că Primăria Timișoara a solicitat instituției pe care o conduce redactarea unei hotărâri de guvern prin care să primească cărbune din stocurile de stat. Ovidiu Drăgănescu, care are acum atribuţii de prefect, vorbește despre „Cold-term” și spune că de abia așteaptă organizarea unei întâlniri pe tema pregătirilor pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Confirmare de la Prefectura Timiș. Primăria Timișoara a solicitat cărbune de la rezerva de stat
Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale fac verificări în vederea depistării unei minore, în vârstă de 17 ani, dispărută din localitatea Găvojdia, județul Timiș. Azi, Diana Lăcrămioara Bozai a plecat din Centrul de Plasament din Găvojdia, iar până în prezent nu a mai revenit. Fata are înălțimea 1.60 m, păr lung roșcat, ochi căprui, față ovală....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Adolescentă dispărută dintr-un centru de plasament/Update. Fata a fost găsită
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, convocat de subprefectul Ovidiu Drăgănescu, a aprobat o hotărâre în baza căreia s-au actualizat anexele cuprinzând incidența de la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județul Timiș, anexe întocmite pe baza ratei de infectare pe ultimele 14 zile. .La majorări de incidență, UAT-urile Sacoșu Turcesc, Sânpetru Mare, Găvojdia au fost trecute...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Măsuri de relaxare în nouă comune din Timiş. Trei comune intră în carantină de noapte
La scurt timp de la conferința de presă în care primarul Dominic Fritz anunța intrarea în insolvență a Colterm, apar și primele reacții din partea opoziției. Radu Țoancă, liderul aleșilor PSD din Consiliul Local Timișoara îi transmite șefului administrației locale: Degeaba te grăbesti, dacă nu ai plecat la timp! Conform lui Țoancă, insolvența Colterm a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Radu Țoancă pe tema anunțului de insolvență a Colterm: Degeaba te grăbesti, dacă nu ai plecat la timp!
La fel ca în toată ţara, în perioada 14 – 17 octombrie, polițiștii timişeni au intensificat acțiunile de informare, prevenire și combatere a răspândirii pandemiei de COVID-19. Astfel, în această perioadă, au fost organizate 2.223 de acțiuni în teren, în special, în locuri aglomerate, la agenți economici și în mijloacele de transport în comun. Polițiștii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În weekend, amenzi în valoare totală de aproape 200 de mii de lei date de poliţiştii timişeni persoanelor care n-au respectat regulile de pandemie
În judeţul Timiş, în ultimele 24 de ore, 568 persoane au fost confirmate cu Sars-Cov-2, fiind efectuate doar 1.279 teste, dintre care 722 teste rapide. 175 de cazuri sunt însă de ieri, fiind raportate astăzi. În Timişoara au fost confirmate 293 cazuri. În Timiş, 537 persoane infectate cu Covid-19 sunt internate în spitale, dintre care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul 568 de persoane confirmate cu Sars-Cov-2, în Timiş, în ultimele 24 de ore. Au fost şi nouă decese
Până astăzi, 18 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.467.401 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 5.830 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.245.422 de pacienți au fost declarați vindecați. În ultimele 24 de ore au...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Bilanţ coronavirus: 10.141 persoane infectate şi 261 de decese, în ultimele 24 de ore
Top