Numărul persoanelor care se adresează spitalului, după ce au fost mușcate de căpușe, este în creștere. Căpușele sunt insecte parazite ce se hrănesc cu sângele gazdei pe al cărei corp ajung.
Prin mușcătura căpușelor, în sânge, poate fi transmisă bacteria Borrelia, ce produce boală Lyme. Odată fixată pe piele, căpușa nu transmite imediat bacteria în sânge, ci are nevoie între 24 și 72 de ore pentru a infecta gazda.
„Prima măsură de prevenire a bolii este să depistăm căpușa în primele 24 de ore de la fixarea pe tegument și să o extragem. Acest lucru este ușor de făcut dacă seara, după ce am fost la iarbă verde, facem duș și căutăm o eventuală excrescență pe piele, trecând ușor cu mâna pe toată suprafață corpului, chiar și prin păr. Dacă descoperim o căpușă, atunci trebuie să o scoatem. Este foarte important să o îndepărtăm fără să-i rupem capul, deoarece există riscul ca acesta să poată transmite în continuare bacteria ce cauzează boală Lyme. Luăm un tampon de vată și îl îmbibăm în alcool sau iod, după care îl punem timp de cinci minute pe căpușă. Prin această manevră căpușa slăbește prinderea de piele și, astfel, reușim să o scoatem ușor prin răsucire în sensul invers acelor de ceasornic”, spune dr. Virgil Musta, șef Secție Boli Infecțioase II la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.
În cazul în care căpușa este depistată după câteva zile, este necesar un consult medical pentru începerea unui tratament profilactic.
Boala Lyme, ce poate fi dezvoltată în urmă mușcăturii căpușei infectate cu Borrelia, debutează într-un interval cuprins între trei și 30 de zile de la contact. Se formează o zonă roșie la locul înțepăturii, care are mijlocul mai pal (eritem caracteristic). Urmează dureri de cap, de mușchi și de oase, dar și o oboseală accentuată. În evoluție, poate apărea o erupție pe piele și în alte zone ale corpului. În cazul în care nu este tratată la timp, boala poate evolua cu afectare articulară, cardiacă și neurologică.
În formă avansată, în stadiul trei, evoluția este cronică, apărând leziuni articulare severe, cu deteriorarea articulației, simptome neuro-psihice ca parestezii, amorțeli, pareze, uneori chiar paralizii, mai ales la nivelul feței, tulburări marcate de concentrare și memorie, oboseală cronică extremă, și, mai rar, probleme cardiovasculare, simptome ce afectează calitatea vieții. 20% dintre cazuri pot evolua ca forme cronice.
„De câte ori mergem la iarbă verde este recomandabil să ne așezăm pe o pătură, nu direct pe iarbă, și, eventual, să purtăm pantaloni lungi, pentru situația în care ne plimbăm printr-o iarbă mare. Astfel, căpușa să nu se poată fixă de picior. Să ne spălăm seara și să ne inspectăm pielea. Să utilizăm spray-uri anti-căpușă, când mergem într-o zonă unde este posibil să fie căpușe. Să consultăm medicii, dacă am găsit o căpușă și nu știm de cât timp este pe piele, dacă nu am reușit să o scoatem cu totul sau dacă apare eritemul caracteristic la locul mușcăturii de căpușă”, mai spune dr. Virgil Musta.
Comentarii prin facebook