Începând cu anul 1999, pe data de 3 august se sărbătoreşte Ziua Timişoarei. Ea simbolizează momentul din 3 august 1919, când un batalion al Armatei Române condus de colonelul Virgil Economu intra în oraș și consfințea astfel întregirea României cu o mare parte a Banatului. Se întâmpla după o perioadă zbuciumată din istoria acestul colț de țară.
În anul 1999, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 a fost stabilită data de 3 august ca fiind Ziua Timișoarei. Cu 80 de ani înainte de acea decizie, pe 3 august 1919, un batalion al Armatei Române condus de colonelul Virgil Economu intra în Timişoara și consfințea astfel întregirea României cu o mare parte a Banatului. Cu multe speranțe, Timișoara îşi asuma un viitor ca parte a României.
Cronicile acelor vremuri arată că, pe 3 august 1919, la porțile orașului, ajunseseră să întâmpine oastea română aproape 100.000 de români veniți din toate părțile Banatului. 900 de tineri călare întâmpină oastea română pe acordul „Răsunetului” lui Andrei Mureșanu, actual imn al României. În oraș, Economu este așteptat de proaspătul prefect Aurel Cosma, numit în funcţie pe 28 iulie, zi în care a fost instaurată administraţia română într-o parte a Banatului, incluzând Timişoara.
Cu o zi înainte, pe 27 iulie trupele sârbe care ocupaseră timp de opt luni întregul Banat părăseau Timișoara. Avocat și om politic, Aurel Cosma fost un mare apărător al drepturilor românilor din Banat, fiind participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
„Veacuri de-a rândul am avut bucurii puţine, supărări multe, după cum arată istoria. Acum, fraţii noştri, aţi venit în leagănul românilor, vărsând sânge pentru noi, care am gemut sub stăpânire străină.”, este salutul de bună-venire al lui Cosma.
Instaurarea administraţiei române într-o parte a Banatului a venit după o perioada extrem de tulbure ce a urmat Marelui Răzoi şi dizolvării Imperiului Austro-Ungar. Cu opt luni înainte, la mijlocul lunii noiembrie 1918, trupele sârbeşti ocupau Timişoara, anexând întregul Banat la Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Şi nu a fost o perioadă foarte fastă pentru românii din Banat.
Au urmat negocieri foarte aprinse între români şi sârbi, pentru ca într-un final o comisie teritorială să marcheze o linie de demarcaţie care porneşte de la gurile Mureşului şi în linie diagonală ajunge la Dunăre lângă Baziaş. În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, în 22 iunie 1919, se decide divizarea Banatului, conform demarcaţiei de mai sus.
În aceeaşi perioadă tulbure, pe 31 octombrie 1918, în cadrul unei adunări, Otto Roth, membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și ofiţerul Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au proclamat Republic Bănăţeană. A fost o mişcare susţinută însă de Budapesta şi a căzut repede fără a avea sprijin popular, în a afara unei părţi a populaţiei maghiare.
Ca în fiecare an şi astăzi au loc unele evenimente prilejuite de Ziua Timişoarei, după cum urmează:
ora 9:00 – Depunere de coroane la monumentul Virgil Economu de către reprezentanții autorităților locale – Piața Petru Maior;
ora 11:00 – Ceremonie militară și religioasă în Piața Unirii;
ora 18:00 – Gala festivă a Zilei Timișoarei, Filarmonica „Banatul” Timișoara. Cu acest prilej, primarul Dominic Fritz va decerna titlul de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Timișoara mai multor personalități. Este vorba de criticul de artă Ioan (János) Szekernyes, multipla medaliată olimpică și mondială Maria Olaru și caporalul Ola Adrian Sergiu.
De asemenea, în Parcul Rozelor continuă seria de manifestări dedicate Zilei Timişoarei.
3 august: TIMIȘOARA YOUNG – concert Florin Ristei alături de Orchestra Simfonică „Lira”. Intro: The Famous;
4 august: BORN IN TIMIȘOARA – spectacol susținut de Ansamblul „Timișul” alături de violonistul maghiar Roby Lakatos și soliștii Miroslav Ilić, Nicoleta Voica, Mioara Velicu, Mihai Teacă și Constantin Enceanu.
nu cât de hoț ci din INCOMPETENTǍ
Comentarii prin facebook