Magistrații au sânge albastru?

Magistrații nu sunt aristocrații statului român. Dar felul în care unele reacții instituționale se ridică – rapide, defensive, aproape reflexe – te face să te întrebi dacă vorbim despre independență sau despre o formă de imunitate neasumată, dar simțită de toată lumea. Iar într-o democrație matură, distincția aceasta nu e un detaliu – este fundația încrederii publice.

România nu duce lipsă de magistrați integri și profesioniști. Sunt mulți, vocali, vizibili. Unii dintre ei au fost primii care au semnalat problemele din interiorul sistemului. Dar la nivel instituțional se vede un tipar: orice discuție despre responsabilitate stârnește suspiciune. Orice întrebare despre performanță devine potențial intruzivă. Orice propunere de modernizare e tratată ca un risc.

Acest tipar nu vine doar din aroganță sau din traumă istorică. Vine dintr-o combinație de reflex defensiv – format în anii presiunilor politice – și un set de interese instituționale construite în timp. În unele situații, retorica apărării independenței funcționează și ca un paravan convenabil pentru menținerea unor avantaje greu de justificat public. Este o realitate incomodă, dar necesar de recunoscut: nu toate rezistențele sunt generate de teamă; unele sunt generate de confort.

De aceea reformele generează tensiuni. De aceea reacțiile par uneori disproporționate. Și tot de aceea merită privite cu o doză de empatie – dar și cu luciditatea de a distinge între ce protejează profesia și ce protejează privilegiile.

Totuși, există momente în care reflexul defensiv devine un obstacol real.

Un exemplu: dezbaterea despre vârsta de pensionare. În majoritatea statelor europene, aceasta este mai ridicată, tocmai pentru a proteja independența judecătorilor. În România, discuția tehnică a fost sufocată de scenarii apocaliptice. Ruptura dintre interesul public și reacția instituțională a fost vizibilă.

Alt exemplu: evaluarea agregată a performanței instanțelor. Nu notarea judecătorilor, nu control politic, ci indicatori instituționali folosiți în democrații consolidate. Temerea – aceea că astfel de metrici ar putea fi utilizați împotriva indivizilor – este legitimă. Dar refuzul discuției pe fond, fără o definire a garanțiilor, a părut excesiv. Orice modernizare reală cere însă și resurse, nu doar intenție.

La fel și transparentizarea disciplinară: statistici anonimizate, tipologii, tendințe anuale. Instrumente standard în Italia sau Franța. Totuși, rezerva instituțională a fost, și aici, mai mare decât discuția. Uneori, apărarea independenței este reală. Alteori, e doar o confuzie între protecție și opacitate.

Există o cale de mijloc – europeană, echilibrată, compatibilă cu protejarea profesiei, nu cu protejarea privilegiilor:

  1. Evaluare instituțională, nu individuală.

Indicatori agregați pe instanțe – durată, încărcătură, rata de desființare, eficiență administrativă. Fără nume. Fără presiuni. Doar management.

  1. Transparență disciplinară controlată.

Nu decizii individuale. Doar statistici anonimizate, agregate, ca în Italia, Franța, Spania. Transparență fără expunere.

  1. Consultări publice autentice.

Nu reacții standardizate. Nu dezbateri simulate. Un dialog real cu profesioniști, societatea civilă și mediul academic. Iar presa – fie ea incomodă, agresivă sau responsabilă – rămâne parte a soluției. Critică uneori nedrept, alteori necesar, dar fără ea nu există control democratic.

  1. Delimitarea lucidă dintre privilegii și garanții profesionale.

Interdicțiile profesionale justifică anumite beneficii.

Dar pensiile speciale fără criterii, schemele salariale opace sau excepțiile administrative neclare nu țin de independență – ci de negociere.

Fără separarea acestor două registre, cinismul public se adâncește.

  1. Un pact instituțional pe 10 ani.

Politicul promite să nu atingă independența.

Sistemul judiciar promite să nu blocheze modernizarea.

Societatea civilă monitorizează echilibrat.

Model validat în Portugalia și Lituania.

Desigur, un astfel de pact nu poate fi „garantat” într-un sistem politic volatil. Dar poate fi negociat, formalizat și susținut prin mecanisme voluntare, procedurale și culturale – exact acele mecanisme care, în alte țări, au făcut diferența.

Concluzia e limpede: magistrații nu au sânge albastru. Au o profesie dificilă, expusă, esențială. Dar unele mecanisme instituționale funcționează încă de parcă ar trebui protejate nu doar de ingerințe, ci și de întrebări legitime.

Iar rezistența la schimbare nu poate fi învinsă doar prin soluții tehnice. Trebuie învinsă prin asumare internă – exact acolo unde blocajul se simte cel mai tare.

Independența nu este fragilitate.

Responsabilitatea nu este atac.

Iar până nu le vom separa lucid, justiția va rămâne prinsă între două frici: frica de a nu fi controlată și frica de a nu fi judecată.

Când aceste frici vor dispărea, încrederea nu va fi o cerință — va fi un efect.

Pentru că instituțiile puternice nu cer încredere.

O produc.

 

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

10 comentarii pentru acest articol

Daniel a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 09:58 )

Cât timp magistrații șefi nu răspund pentru rezultate direct către nimeni din afara a sistemului, lucrurile nu au cum să funcționeze. Dacă s-ar vrea ca sistemul să fie cu adevărat democratic, s-ar implementa alegerea acestora de către cetățenii din jurisdicția respectivă.

Costel Plugariu a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 10:13 )

Ce nu se spune:
-numar dosare per judecator
-numar dosare per procuror
-aceleasi nr. de dosare/magistrat in UE
-timp de lucru NEremunerat (cate zeci de ore/saptamana, sarbatori legale etc, poate ar trebui macar luat in calcul la vechime)
-cate dosare sunt solutionate anual, cate milioane de pagini de dosare, de catre cati magistrati (vs UE, se exemplu)
-salariu (implicit si pensie) mediu judecator/procuror in functie de grad, ce procent ajung la gradele alea mari (Curte de Apel)
-incarcarea psihica la cazuri precum omor, viol, abuzuri asupra minorilor etc. Zi de zi.
-varsta REALA (medie) de pensionare la magistrati, nu cazuri exceptionale, precum si varsta reala in celelalte domenii (NU e egala cu limita de varsta nicidecum)
-PROPUNERILE MAGISTRATILOR pentru modificari cu care s-au dus la guvernanti
-Ce prevede legea in vigoare deja.
-cine a dat legile actuale si cu ce expunere de motive

Sa moara capra vecinului, bugetarii in particular, magistratii in special, dar mai cu seama judecatorii. Si cele 2 minute de ura, doara daca e weekend trebuie sa mentinem aprins spiritul revolutionar neomarxist egalizator.

Cred ca gpt-ul e de vina, ca m-am gandit. Spre deosebire de cei care doar reactioneaza emotional la manipulari pentru redusi iubitori de… justitie. Atat de iubitori de justitie incat abia ar astepta infiintarea tribunalelor poporului, ar fi niste vasnici asesori populari(chit ca habar n-au ce erau astia si in ce perioada), ar condamna pe ‘ideologie’, nu pe lege si probe, ca e mult mai greu sa dai gramezi de examene ca sa intri in magistratura. Si la fel e mult mai greu sa ai grija sa-ti cresti propriile venituri (pensie) decat de ale altora, ca daca la serviciu esti obedient fara coloana vertebrala, macar pe internet sa te dai intransigent si plin de virtuti inchipuite.

De-aia merg treburile prost, ca aia virtuosi pe internet sunt fix pix in viata reala. Si astfel la punctele scrise de mine maximul pe care-l pot ei e sa vina cu etichetari de neamprost la adresa celui care le-a scris. Pentru ca ei sunt destepti si civilizati si argumentati, nu niste grobieni frustrati cu iq cat numarul de la pantof. Sau cine stie, poate sunt totusi invers, sa-i lasam sa ne demonstreze cum sunt si cate ruble fac parerile lor de asesori populari.

Ioan Cosma/Ardelean a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 11:39 )

Amice, Costel Plugariu, poate ești din sistem și încerci să scuzi dezastrul din justiție/învățământ sau poate greșesc eu… Când eu am intrat la drept, acum aproape 60 de ani, în România existau 3 facultăți: București/Cluj/Iași și 50-60 candidați pe loc, cu toate constrângerile regimului. După 90′, s-au înființat facultăți de drept unde s-a vrut dar de cine trebuie ( în față interpușii, în spate neobolsevicii… căutați exemple, nu-i greu… să fii onest!). Admitere/examene/funcții/promovări etc pe bani/relații/pile ( ex. Spiru Haret și Herculane). Să nu lungesc/plictisesc, „studenții”, viitori „magistrați”, erau subofițeri miliție/securitate/armată/vameși/strungari/ tâmplari/ceapiști /beizadele ( majoritatea din PCR/UTC/ Sindicate și colaboratori ai securității). Aveau vârsta la care alții se gândeau la pensionare (30-50 ani!!!). Cu scuze pentru eventualele stări iritante, pun punct.

Costel Plugariu a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 12:10 )

„Amice”, una e facultatea, alta e Institutul National al Magistraturii. Daca nu faci diferenta intre un absolvent de facultate si un absolvent al INM, poti sa pui punct chiar inainte sa scrii prostii bune de inghitit de toti pelicanii care cred ca orice absolvent de drept ajunge magistrat.

Iar daca ai de criticat magistrati, vino cu numele concret si fapta concreta ilegala a magistratului pe care-l critici. Poti sa vezi totusi sanctiunile administrative/disciplinare de la CSM / inspectia judiciara ca sa nu vorbesti ca un absolvent de Spiru.

Iar referirea ta la ce as fi si de unde as fi arata doar ca am explicat la fix ce intelegi tu din contraargument la subiect vs atac la persoana.

E clar, „amice”? Incearca si tu sa folosesti un gpt, vezi ce-ti zice despre ce am scris eu vs ce ai scris tu. Ai nevoie, „amice”.

Ioan Cosma/Ardelean a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 12:15 )

Și încă ceva, căutați și aflați cine au fost „magistrații” timișoreni+ complicii care au decis ca mare parte din patrimoniul cultural/imobiliar să fie „dat” , ilegal, clanurilor…au fost trași la răspundere sau promovați? Au fost cercetați de inspecția judiciară condusă de Netejori analfabeți de pe la Spiru sau Lici cu doctorate plagiate, ori șefa „unicilor” CSM ? Ce rușine și dezastru să n-ai caracter+7 ani de-acasă!!!

Costel Plugariu a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 14:19 )

Daca au existat magistrati care au incalcat legea, fa chiar tu plangere impotriva lor si spune-ne si noua ce magistrat ce-a facut contrar carei legi, bazat pe dosarul in care nu esti multumit de decizie. Ca exista magistrati incompetenti sau infractori pot sa cred fara probleme, ca scapa daca exista probe impotriva lor… cred mai greu spre deloc. Poate cativa insurubati in diverse sisteme paralele (cu legea) de putere. Si aici e de vazut cine e vinovat, poate un politist, poate un motar, poate un judecator, poate un procuror, poate o grupare „multidisciplinara”.

DAR: masurile despre care se vorbeste n-au absolut NICIO legatura cu a pedepsi magistrati vinovati, ca daca ar avea am vorbi de o lege a RASPUNDERII MAGISTRATILOR, nu de pensii, salarii si varste de pensionare. Asa ca iar bati campii ca un absolvent de Spiru, cu prostii bune pentru pelicani.

Lasa insinuarile de 2 ruble si raspunde la puncele mele initiale. Apoi poti adauga exemple concrete cu ce magistrat ce a incalcat in ce dosar. Eu chiar pot sa dau astfel de exemple, dar asta repet, e cu totul altceva decat „subiectul zilei” cu huo magistratii; masurile lui bolo NU vor face sa avem o justitie mai buna, dimpotriva. Dar daca unii prefera sa faca praf complet si sistemul asta, asa cum au reformat sanatatea si educatia… drum bun spre dezastrul total in aplauze de asesori populari si gloata.

Petre Ispitescu a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 16:28 )

O parte care a fost trecuta cu vederea de curand, din podcastul cu „nasul” PNRR-umului si vicele Ruben, adica podcastul ala in care ni se explica metoda loverboy aplicata de infractori magistratilor) este urmatoarea( tot de la Ruben Latcau citire):

„Iartă-mă! Azi îi dau dreptate lui Dragnea. Îmi cer scuze. Trebuie să zic asta. După cinci ani pot să spun că, într-adevăr, pe fond, dar și pe formă, Dragnea avea dreptate cu abuzul în serviciu. Asta este cea mai toxică chestiune din legislație, pentru că abuz în serviciu este orice faci sau nu faci, conștient sau inconștient, din culpă sau din greșeală, care poate crea un avantaj direct sau indirect pentru tine sau pentru alții, material sau imaterial, poate să fie abuz în serviciu. Iartă-mă, în felul ăsta, orice este abuz în serviciu”

Partea asta nu este asa spectaculoasa pentru nivelul „intelectualilor” care savureaza insinuarile generalizatoare cu iz de autobaza, dar merita mentionata si bucata asta din acea discutie, ca e tot despre… „justitie” si abuzuri posibile.

Cam despre asta e vorba, cine sa controleze justitia, nu cumva sa fie legata doar la ochi, ci si luata prizoniera si legata de maini si de picioare, pentru ca daca e independenta, cine stie, se intoarce roata cu abuzul in serviciu, si asta nu e bine, ca acum sunt (si) altii „la ciolan”. Independenta inseamna s-o controleze „cine trebuie”, adica „ai nostri”, detinatorii tuturor reperelor morale cat si ale celor profesionale, care mai de care mai onest si mai competent in meseria lui pe care de preferinta n-a practicat-o niciodata ocupat fiind cu oengisme si alte balarii de dat din gura.

Ioan Cosma/Ardelean a spus: (noiembrie 22nd, 2025 at 18:29 )

& Plugariu, poți citi ceva, să înțelegi și să nu jignești, sau vii din grotă? Cum îți permiți să jignești, cu nesimțirea oligofrenului, un om pe care nu-l cunoști? Tu, în 7 ani de coteț sălbatic , n-ai fost învățat ce-i bunul-simț? Cum îți permite „educația” să jignești un octogenar care și-a terminat facultatea când tu sugeai ? Tu îmi vorbești de” absolvent de Spiru”, de”insinuări de 2 ruble „? Ce educație de cocină infectă, Plug-aur-olacule! Să-i spuni fătătoarei tale că trebuia să te lase în latrină…! Față de cititorii/comentatorii deBanat.ro, îmi cer scuze că am coborât la nivelul unei jivine din latrina vremurilor.

Jack a spus: (noiembrie 23rd, 2025 at 00:39 )

Justitie de rahat. Dosarele Revolutiei 1989, mineriadele, 10 august le-au rezolvat? Condamnari cu suspendare si carti scrise la misto pentru a iesi mai repede din puscarie. Plus prescriptii ca n-au chef de munca si-s corupti. Pt ce iau judecatorii salarii si pensii nu prea inteleg?!

Daniel a spus: (noiembrie 23rd, 2025 at 11:44 )

Castelul de la Moșnița nu poate fi reconvertit suficient de repede pe cât are nevoie troll-ul putinist, dacă ne uităm la comentariile de la acest articol în care își ridică singuri mingi la fileu pentru a le returna în scopul conservării privilegiilor feudale de la stat, majoritatea obținute prin încrengăturile P$D. Sigur că aceasta merg mână în mână cu înțelepciunea rusească și bot în bot cu industria calului.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO

Administratie vezi arhiva Administratie

Ce a adoptat Primăria Timișoara în 2025. Comerțul stradal se va autoriza mai ușor

Comercianții stradali timișoreni vor lucra din acest an după un regulament mult simplificat. Va fi un singur aviz, emis anual, doar că oamenii de afaceri vor trebui să de-a înainte banul pentru a practica operațiunile comerciale. Pentru a nu exista concurență neloială, spune primăria. Aflată încă în perioada de “recapitulare” a reușitelor administrative din anul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ce a adoptat Primăria Timișoara în 2025. Comerțul stradal se va autoriza mai ușor
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Un nou “sondaj” marca Nicolae Robu. AUR defilează în rândul “prietenilor” virtuali ai fostului primar

Fostul primar al Timişorei, Nicolae Robu, a început noul an în forţă, cu un nou aşa-zis sondaj. Potrivit acestuia, AUR este preferat de 56% dintre cei care au răspuns provocării lansate de Robu, ceea ce spune mult despre “prietenii” virtuali ai fostului primar, actual consilier personal al preşedintelui CJ Timiş, Alfred Simonis. Nicolae Robu s-a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un nou “sondaj” marca Nicolae Robu. AUR defilează în rândul “prietenilor” virtuali ai fostului primar
Distracție pe patine 29 noiembrie - 11 ianuarie

Sport vezi arhiva Sport

11 rugbiști de la Timișoara merg în primul cantonament al naționalei, în Franța

Naționala de rugby a României începe pregătirea pentru Campionatul European 2026 încă de la debutul noului an, cu un stagiu la INSEP Paris. Stejarii vor disputa primul meci în competiția europeană pe 8 februarie, în deplasare, cu Germania. În vederea unei pregătiri cât mai bune, Stejarii care evoluează la cluburile din țară se vor reuni...
Citeşte tot articolul Citeste articolul 11 rugbiști de la Timișoara merg în primul cantonament al naționalei, în Franța
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Autostrada A1

Asociația Pro Infrastructură: Șanse mari ca în 2026 să batem recordul de autostrăzi inaugurate. Veriga lipsă de dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic

Asociația Pro Infrastructură consideră că sunt șanse mari ca în anul 2026 România să bată iar recordul de autostrăzi inaugurate, după recordul absolut din mega-electoralul an 2024. API susține astfel că, după aproape 195 kilometri deschiși în mega-electoralul an 2024 și 146 km în 2025, anul acesta s-ar putea ajunge la 244 de km de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Asociația Pro Infrastructură: Șanse mari ca în 2026 să batem recordul de autostrăzi inaugurate. Veriga lipsă de dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Asociația Pro Infrastructură consideră că sunt șanse mari ca în anul 2026 România să bată iar recordul de autostrăzi inaugurate, după recordul absolut din mega-electoralul an 2024. API susține astfel că, după aproape 195 kilometri deschiși în mega-electoralul an 2024 și 146 km în 2025, anul acesta s-ar putea ajunge la 244 de km de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Asociația Pro Infrastructură: Șanse mari ca în 2026 să batem recordul de autostrăzi inaugurate. Veriga lipsă de dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic
Comercianții stradali timișoreni vor lucra din acest an după un regulament mult simplificat. Va fi un singur aviz, emis anual, doar că oamenii de afaceri vor trebui să de-a înainte banul pentru a practica operațiunile comerciale. Pentru a nu exista concurență neloială, spune primăria. Aflată încă în perioada de “recapitulare” a reușitelor administrative din anul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ce a adoptat Primăria Timișoara în 2025. Comerțul stradal se va autoriza mai ușor
Povestea frumoasă a Târgului de Crăciun se termină astăzi, iar timişorenii sunt invitaţi la o ultimă plimbare în feeria sărbătorilor de iarnă. Târgul s-a bucurat în această iarnă de un succes fără precedent, măsurat inclusiv prin numărul mare de vizitatori. Sfântul Ioan înseamnă şi ultima mare sărbătoare de iarnă, aducând şi închiderea Târgului de Crăciun....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Astăzi este ultima zi a Târgului de Crăciun. Timişorenii invitaţi la o ultimă plimbare sub lumini
Chiar daca în ultima perioadă au avut loc creșteri ale debitelor râurilor în zona de vest a României, nu există creșteri excesive ale debitelor ca urmare a topirii zăpezilor. De asemenea, lacurile de acumulare sunt pline sub capacitatea lor, deci pot prelua eventuale viituri. Atenționările hidro-meteo emise au fost confirmate, la stațiile hidrometrice ale ABA...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cresc debitele râurilor. Lacurile de acumulare din zona de vest pot prelua eventualele viituri de pe râuri
DRDP Timişoara anunţă că utilajele de deszăpezire sunt pe teren și acționează pentru a asigura buna circulație auto. Șoferii sunt cei care pot confirma aceasta. Pe timpul nopții, pe drumurile naționale și autostrăzile aflate în administrarea DRDP Timișoara au acționat 116 autoutilaje, fiind răspândite peste 700 tone de material antiderapant. În zona de vest se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Continuă acțiunile de curățare a carosabilului în zona de vest. Numeroși șoferi sunt nemulțumiți
Episodul 5 din seria „De ce nu funcționează România” Subfinanțarea nu este lipsă de bani, ci o decizie politică de a muta costurile din prevenție în avarie. În România, problema nu este lipsa banilor. Problema este lipsa priorităților. Subfinanțarea nu este o fatalitate, ci o politică deliberată: statul alege constant ce să lase să se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Subfinanţarea strategică
Pe 7 ianuarie, an de an, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului. Sfântul Ioan este cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului. În jur de două milioane de români îşi au onomastica în această ultimă zi a sărbătorilor de iarnă. Biserica creștină îl...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sfântul Ioan Botezătorul, sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Două milioane de români își sărbătoresc onomastica
Se anunţă vreme geroasă, motiv pentru care primarul Dominic Fritz face apel la timişoreni să intervină dacă văd oameni fără adăpost. El spune că astfel de persoane pot găsi o masă caldă şi un pat la adăpostul de iarnă al Direcţiei de Asistenţă Socială. Dominic Fritz afirmă că, în perioada sărbătorilor de iarnă, în jur...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dominic Fritz face apel la timişoreni: „Dacă vedeți oameni care au nevoie de adăpost îi puteți ajuta”
Cetățenii pot depune sesizări, observații și sugestii și în acest an către Primăria Municipiului Timișoara, prin intermediul platformei online dedicate. Conform municipalității, fiecare mesaj ajută la o mai bună înțelegere a nevoilor reale ale comunității și la o gestionare eficientă a resurselor. Anul trecut, această modalitate de comunicare a fost de real succes. Oamenii au...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Problemele de mediu, locurile de joacă și spațiile verzi sunt în topul reclamațiilor depuse online la Primăria Timișoara
Timișorenii, persoane fizice, și firmele care execută lucrări de construcții, renovări sau intervenții edilitare au obligația de a depune Planul de gestionare a deșeurilor din construcții. Pentru lucrările executate anul trecut, termenul de depunere este 1 martie 2026. Amenzile aplicate sunt “generoase”. Deșeurile provenite din lucrări, precum moloz, resturi de materiale, pământ excavat, ajung frecvent...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Depuneți la timp planul de gestionare a deșeurilor din construcții pentru a nu primi amendă
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.