Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează bănuieli privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Faptele investigate s-ar fi derulat în perioada 2022 – 2025, fiind implicate mai multe societăți comerciale și reprezentanți ai acestora. Prejudiciul estimat, la acest moment, este de aproximativ 2.802.403,55 de lei, urmând a fi actualizat pe parcursul anchetei.
În cursul zilei de 24 septembrie 2025, în baza mandatelor emise de instanța competentă, polițiștii efectuează 16 percheziții domiciliare în județele Timiș și Gorj, la domiciliile unor persoane fizice, precum și la sediile și punctele de lucru ale unor societăți comerciale.
„Şefii” de ride-sharing sunt vizaţi
Din probatoriul administrat până în prezent, a rezultat că firmele vizate ar fi acționat ca intermediari în domeniul transportului alternativ de persoane (ride-sharing).
Acestea ar fi fost constituite și administrate prin mecanisme frauduloase, folosind persoane interpuse, societăți-paravan sau entități comerciale de tip „fantomă”.
Societățile respective ar fi fost utilizate pentru înregistrarea șoferilor în aplicații de ride-sharing, activitatea desfășurându-se în afara cadrului legal.
Șoferii ar fi fost atrași prin promisiunea unor câștiguri mai mari, însă ar fi prestat activități fără contracte de muncă, fiind remunerați „la negru”, sumele fiind încasate în numerar de către coordonatorii acestor firme.
Veniturile obținute nu ar fi fost declarate, sau ar fi fost declarate parțial și mult subdimensionat, fără achitarea contribuțiilor fiscale aferente.
Totodată, pentru obținerea autorizațiilor necesare de la Autoritatea Rutieră Română, șoferii ar fi semnat contracte de comodat sau ar fi efectuat vânzări fictive de autoturisme către societățile-paravan, acestea fiind apoi înregistrate pe platformele digitale.
Sumele încasate prin intermediul platformelor ar fi fost transferate în conturile firmelor, retrase ulterior de persoanele implicate sau de persoane apropiate acestora și folosite pentru achiziții personale ori investiții aparent legitime.
Pentru a îngreuna identificarea beneficiarilor reali și pentru a obstrucționa controalele financiare și ancheta penală, administratorii societăților ar fi fost schimbați frecvent. De asemenea, cu sprijinul unor contabili, ar fi fost efectuate demersurile necesare pentru radierea firmelor care nu mai puteau fi utilizate în schema financiară.
În cauză, cercetările continuă sub coordonarea procurorilor, în vederea documentării întregii activități infracționale și a recuperării prejudiciului adus bugetului de stat.
Comentarii prin facebook