Florin Drăgan, rectorul UPT vorbește despre un 2025 plin de provocări. Plusuri și minusuri la final de an

• Piața muncii a cunoscut schimbări semnificative în acest an, arată o analiză a rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan;
• Domeniul construcțiilor a încheiat anul pe un trend ascendent, nevoia de forță de muncă este în continuare ridicată. Acest lucru se datorează în principal investițiilor realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și prin fonduri europene;
• În schimb, domenii precum automotive și IT&C au înregistrat poate cel mai dificil an din ultimii zece, cu concedieri și reduceri semnificative de bugete. Acestea au resimțit puternic efectele tensiunilor internaționale și ale instabilității economice europene.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, a realizat o analiză la final de an privind evoluția mediului economic și a pieței muncii în anul curent, precum și perspectivele pentru anul viitor, pe baza dialogului cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sectorului tehnologic. Concluziile arată că impactul economic a fost diferit de la un sector la altul. Domeniile susținute de investițiile din PNRR au avut o evoluție relativ stabilă, în timp ce sectoarele dependente de piețele globale, precum automotive și IT&C, au resimțit puternic efectele tensiunilor internaționale și ale instabilității economice europene. Contextul actual este influențat inclusiv de decizii politice și economice luate în anii anteriori, care continuă să producă efecte în prezent.

„Industria automotive traversează o perioadă extrem de dificilă la nivel european, iar acest lucru se simte și în România. Vorbim despre o combinație de factori care afectează simultan producătorii și furnizorii: încetinirea economiei, scăderea cererii, costurile tot mai mari cu energia și materiile prime, dar și presiunea tranziției către electromobilitate. Investițiile necesare pentru noile tehnologii sunt foarte mari, iar recuperarea lor este dificilă într-un context economic instabil. În plus, competiția tot mai puternică din partea Chinei, care beneficiază de costuri mai reduse și de un avans semnificativ în zona vehiculelor electrice, pune presiune suplimentară pe producătorii europeni. La acestea se adaugă tensiunile comerciale și problemele din lanțurile de aprovizionare, care afectează întreaga industrie automotive din Europa”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

De altfel, în industria automotive și în IT&C au fost cele mai multe concedieri anul acesta, atât în România, cât și la nivel global. Piața muncii a trecut prin schimbări importante, în special în zona IT, unde competiția pentru pozițiile entry-level a crescut considerabil. Dacă în anii anteriori companiile întâmpinau dificultăți în recrutare, în prezent numărul mare de aplicanți pentru un singur post indică o piață mai favorabilă angajatorilor. În acest context, programele de practică și internship derulate de Universitatea Politehnica Timișoara, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, s-au dovedit esențiale pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. În paralel, există domenii precum construcțiile, unde deficitul de specialiști se menține, pe fondul numărului mare de proiecte aflate în derulare.

„Am discutat cu managerul unei companii mai mici, iar în această toamnă la un anunț de angajare au fost primite 60 de CV-uri în două ore. Enorm, comparativ cu anii anteriori. Pe lângă provocările economice, inteligența artificială a schimbat și ea piața muncii, reducând din posturi. În partea de generare de software, unde este cel mai folosită, creșterea productivității unei persoane poate porni de la 50% până la mai mult decât dublu. Totodată, cu ajutorul inteligenței artificiale putem asista în unele cazuri la rescrierea unei aplicații în două-trei săptămâni, în timp ce în trecut era nevoie de o perioadă de peste un an și de o echipă de programatori. De asemenea, există procese de mentenanță care se desfășoară mai repede, fără ca personalul să fie nevoit să le mai stăpânească în detaliu. Deci, este nevoie în piața muncii și de readaptare a calificărilor pe care o persoană le are, atunci când dorește să se angajeze în aceste domenii”, a continuat Florin Drăgan.

România ar trebui să se bazeze pe inovare și statul să ofere stabilitate fiscală și investiții

Pe lângă provocările economice și restructurările din sectoarele dependente de piețele globale, analiza rectorului UPT arată că oportunitățile vin din investițiile în digitalizare, cercetare și dezvoltare. De asemenea, mediul de afaceri s-a obișnuit deja cu măsuri guvernamentale luate în ultimele zile ale anului, cu aplicabilitate imediată.

„Predictibilitate, asta cer marile companii de ani de zile. Trebuie să înțelegem că în privat, un buget nu se face de azi pe mâine. Pe lângă instabilitatea internă, companiile vor fi dependente de ce se întâmplă în piața globală. Având în vedere că economia noastră nu este bazată pe inovare, expunerea la ce se întâmplă în alte țări este destul de mare. De altfel, în inovare trebuie investit mai mult dacă vrem să avem o stabilitate pe termen lung, pentru că aici rezultatele nu vor veni imediat. Ar trebui investit în parteneriate între companii și mediul universitar pentru a genera proiecte de impact. IPCEI este unul dintre programele destul de întârziate, dar care poate arăta modul în care ar trebui făcută cercetare în România. În același timp universitățile nu-și mai pot permite să aibă domenii cu angajabilitate în piața muncii de 30%, ar trebui să stabilim domeniile în care vrem să contăm și să investim în special în acestea”, a încheiat rectorul UPT, Florin Drăgan.

Pe termen lung, succesul economiei românești depinde și de dezvoltarea unui ecosistem inovator la nivel regional, care să nu se limiteze doar la marile centre urbane. Crearea unor hub-uri de cercetare și dezvoltare, susținerea startup-urilor tehnologice și conectarea acestora la rețele internaționale de inovare pot genera noi oportunități de angajare și pot stimula competitivitatea țării. Implicarea activă a tinerilor în astfel de proiecte va contribui la formarea unei forțe de muncă adaptabile, pregătite să facă față provocărilor economice viitoare și să participe la transformarea digitală și sustenabilă a României.