Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, părerile românilor privind utilitatea și impactul moțiunii de cenzură sunt împărțite. Votanții PSD și AUR, cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât media că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost un act politic necesar. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară cred că moțiunea de cenzură a reprezentat un act inutil
Situația politică a țării
74,5% dintre români se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați de situația politică actuală (43.7% dintre români se declară foarte îngrijorați, iar 30.8% destul de îngrijorați). 9.7% se declară destul de puțin îngrijorați de situația politică actuală, iar 14.3% foarte puțin/ deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.5%.
Sunt îngrijorați de situația politică actuală a României într-un proporție mai mare decât restul populației: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, angajații la privat. Sunt puțin sau deloc îngrijorați de situația politică actuală a țării într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.
Moțiunea de cenzură, act politic necesar vs. inutil
48.6% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a reprezentat un act inutil care va înrăutăți lucrurule în România. 44% sunt de părere că acțiunea celor două partide a reprezentat un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. 7.4% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare decât media că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. Sunt de părere că moțiunea de cenzură a reprezentat un act inutil care va înrăutăți situația într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
Motivele pentru înlăturarea guvernului Bolojan
33.6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public, în timp ce 57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice. 6.8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.8% nu răspund.
Consideră că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public. Votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară cred într-un procent mai ridicat decât media că executivul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.
”Polarizarea accentuată provocată de moțiunea de cenzură este confirmată de datele care arată că aproximativ jumătate dintre români (48,6%) cred că moțiunea de cenzură a fost un act politic inutil care va înrăutăți lucrurile în România, iar celalată jumătate (44%) cred că moțiunea de cenzură a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. Mai mult, ruptura dintre electoratele principalelor patru partide este totală. 88% dintre votanții PNL, respectiv 92% dintre votanții USR cred că moțiunea va înrăutăți lucrurile în țară; în contrast, 69% dintre votanții PSD și 74% dintre votanții AUR cred că moțiunea va îmbunătăți situația țării. De asemenea 87% dintre votanții PNL și 85% dintre votanții USR cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile; în deplin contrast, 83% dintre votanții PSD și 84% dintre votanții AUR cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a crescut taxele și a gestionat porst situația economică a țării. Singurul aspect asupra căruia par să cadă de acord electoratele partidelor menținate este nivelul foarte ridicat de îngrijorare față de situația politică actuală în condițiile în care se declară foarte îngrijrați sau destul de îngrijorați 84% dintre alegătorii USR, 78% dintre alegătorii AUR, 75% dintre alegătorii PSD și 71% dintre alegătorii PNL.”, a comentat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii prin facebook