Orașul premierelor își respectă renumele. Universitatea Politehnica Timișoara a găzduit, în perioada 8 – 10 iulie 2026, „Forumul ecosistemului național de microelectronică: de la cercetare la industrie prin IPCEI”, eveniment ce a reunit reprezentanți ai universităților, institutelor de cercetare, companiilor, autorităților, organizațiilor profesionale implicați în dezvoltarea domeniului microelectronicii din România, care sunt implicate în proiectele IPCEI finanțate de Uniunea Europeană prin PNRR.
Forumul, organizat în comun de Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și compania AUMOVIO, a oferit un cadru de dialog, colaborare și schimb de bune practici, dedicat consolidării ecosistemului național de microelectronică și valorificării rezultatelor științifice obținute prin proiectele IPCEI (Important Projects of Common European Interest). Scopul principal a fost facilitarea transferului tehnologic, stimularea colaborării dintre mediul academic și industrie și identificarea unor noi oportunități de cercetare, inovare și dezvoltare.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului cu titlul „Traductoare inteligente eficiente din punct de vedere energetic pentru sisteme auto – inovație de-a lungul lanțului valoric (ASSET-IxC – UPT)”, beneficiar – Universitatea Politehnica Timișoara. Acesta are ca obiective inovarea și dezvoltarea competențelor științifice în domeniul microelectronicii, contribuind la dezvoltarea ecosistemului național și european, precum și accelerarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor avansate în domeniul industriei auto, prin cooperare cu partenerul economic AUMOVIO.
Valoarea totală a proiectului este de 102.552.527,66 lei, din care contribuția comunitară este de 89.577.812,34 lei, termenul de finalizare fiind 31 decembrie 2028. Universitatea Politehnica Timișoara implementează 3 proiecte IPCEI, în valoare totală de circa 35 de milioane de euro, în care sunt implicate peste 200 de persoane: cadre didactice, cercetători, studenți, masteranzi, doctoranzi și personal tehnic.
În salutul adresat participanților la deschiderea lucrărilor forumului, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a subliniat utilitatea unor astfel de întâlniri, dar și a modului prin care, prin astfel de proiecte, se realizează finanțarea cercetării din universități, în strânsă colaborare cu industria. Tot în cadrul deschiderii, Simon Broadhurst, Sales Director Europe, a avut o prezentare cu tema „Advanced Packaging Technologies Overview”, prof.univ.dr.ing. Daniel Comeagă, de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, și prof.univ.dr.ing. Ovidiu Aurel Pop, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, au vorbit despre importanța creării structurii naționale sincrone în domeniul microelectronicii și a creării de competențe în toate universitățile implicate, iar Vînatu Vlad Florin, Head of SE Europe Public Private Partnerships, și dr.ing. Demian Petru, Head of EU Projects, de la AUMOVIO, au prezentat perspectivele IPCEI.
Programul a mai inclus prezentarea unor soluții moderne implementate de companii, precum și o deplasare la sediul AUMOVIO, beneficiar direct al unuia dintre proiectele IPCEI, cu vizitarea laboratoarelor de analiză a calității și a zonei de producție.
La finalul evenimentului, reprezentanții universităților au prezentat viitoarele evenimente științifice și conferințe planificate până la finalul anului 2027. Participanții au beneficiat de intervenții tehnice din partea companiilor Fuji, prin intermediul domnului Daniel Gabor, cu prezentarea Next-Generation SMT Manufacturing: Intelligent Automation, Advanced Packaging & Hybrid Wafer-to-Reel Placement și Alfa Test, prin intermediul domnului Cătălin Safta, cu prezentarea Soluții moderne de automatizare industrială: Universal Robots UR10e și MiR250.
Participanții au apreciat că Europa trebuie să reducă decalajul față de Statele Unite și Asia în domeniul microelectronicii. Chiar dacă producția de masă nu reprezintă un avantaj competitiv, România și celelalte state europene pot performa în domenii precum prototiparea, testarea și producția de nișă. Totodată, succesul viitoarelor proiecte va depinde de capacitatea de inovare și de identificarea unor domenii în care ecosistemul european poate deveni competitiv. Iar în ceea ce privește viitorii absolvenți, companiile așteaptă de la ei flexibilitate, curiozitate, entuziasm, dorința de a se auto-perfecționa și de a se implica în proiecte noi.
Comentarii prin facebook