Ce se întâmplă în Timişoara după decizia CCR de luni. Când ar putea avea loc alegeri parţiale pentru scaunul de primar

Decizia CCR prin care a declarat constituţional amendamentul creat special de PSD pentru Dominic Fritz deschide larg porţi organizării unor alegeri parţiale pentru funcţia de primar al Timişoarei. Când ar putea avea loc acest scutin potrivit legislaţiei în vigoare?

Cu o majoritate de 5 la 3, Curtea Constituţională a fost de acord cui cu amendamentul PSD care încalcă principiul retroactivităţii unei legi. Dar la CCR nu prea s-a votat niciodată pe baza Constituţiei, ci a directivelor primite de la partide sau, în cazul unei judecătoare, de la şeful SPP, Lucian Pahonţu. Din acest moment, Legea ANI se întoarce în parlament pentru a fi pusă în acord cu deciziile CCR, care pe de altă parte a hotărât că demnitarii nu trebuie să-şi publice declaraţiile de avere.

Ulterior, legea merge la promulgare la preşedintele Nicuşor Dan. Acesta are două variante în faţă. Ori o promulgă imediat, ori o retrimite în parlament pentru reexaminare. Probabil va alege prima variantă, pentru ca legea să fie adoptată până la finalul lunii august, miza fiind 770 de milioane de euro prin PNRR. Printr-o cerere de reexaminare, acest jalon din PNRR va fi aproape sigur ratat.

În 30 de zile de la promulgarea legii, mandatul lui Dominic Fritz de primar al Timişoarei încetează. Acest lucru se va întâmpla, după toate probabilităţile, spre finalul lunii septembrie, dacă preşedintele se grăbeşte să îndeplinească jalonul PNRR. În momentul în care funcția de primar devine vacantă, atribuțiile acestuia sunt preluate temporar de un viceprimar. Timişoara are doi viceprimari, Ruben Laţcău şi Paula Romocean. Cum şi Romocean are probleme cu ANI, aproape sigur Laţcău va deveni primar interimar.

alegeri

Paşii privind organizarea alegerilor parţiale

Potrivit legislaţiei, mai exact Codului administrativ, alegerile parțiale pentru funcția de primar se organizează în termen de maximum 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului prin care se constată oficial încetarea mandatului înainte de termen. Paşii sunt următorii: prefectul emite un ordin prin care ia act de pierderea funcției; prefectul înaintează o solicitare oficială către Ministerul Dezvoltării și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP); Guvernul României adoptă o Hotărâre de Guvern (HG) prin care fixează data scrutinului. Această hotărâre trebuie publicată cu cel puțin 75 de zile înainte de duminica stabilită pentru vot.

Aşadar, dacă s-ar respecta legea, alegerile ar trebui să aibă loc cel mai târziu la finalul lunii decembrie, cel mai devreme spre sfârşitul lunii noiembrie, ceea ce nu se va întâmpla, aproape sigur. De altfel, există destule precedente în care termenul de 90 de zile a fost depăşit cu mult. Au fost cazuri în care nici măcar nu s-au mai organizat alegeri, unul în proximitatea Timişoarei. Astfel, fostul primar al comunei Giroc, Ionel Toma, a decedat în septembrie 2022, dar până în 2024, la alegerile la termen, nu a fost organizat un scrutin.

Rămâne astfel la latitudinea Guvernului data când vor fi organizate alegeri, legea în acest caz, ca şi în multe cazuri în România, fiind facultativă. Oricum, e aproape cert că un nou scrutin pentru funcţia de primar al Timişoarei nu va avea loc mai repede de primăvara anului viitor.