Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității de Vest Timișoara marchează sâmbătă, 31 octombrie, împlinirea a 25 de ani de funcționare a programului de masterat „Practica asistenței sociale centrate pe valori”, un moment aniversar dedicat unui sfert de secol de formare universitară și reflecție academic focalizată pe rolul valorilor spirituale în cadrul serviciilor de asistență socială.
În acești 25 de ani, programul de masterat a reprezentat un cadru de formare și reflecție asupra rolului asistenței sociale în societate, asupra responsabilității profesionale și asupra importanței unei intervenții sociale fundamentate pe respectarea demnității umane și a valorilor spirituale ale beneficiarilor și ale furnizorilor de servicii sociale.
Asistența socială presupune mai mult decât aplicarea unor metode și tehnici de intervenție. Ea implică înțelegerea experiențelor umane, respectarea diversității, capacitatea de a răspunde nevoilor persoanelor și comunităților și asumarea unei conduite profesionale bazate pe principii etice solide.
În acest context, aniversarea programului de masterat „Practica asistenței sociale centrate pe valori” subliniază importanța unei formări care îmbină pregătirea academică și dezvoltarea competențelor profesionale cu reflecția asupra valorilor care orientează practica asistenței sociale.
Cei 25 de ani reprezintă, totodată, o poveste construită prin implicarea generațiilor de cadre didactice, studenți, absolvenți și profesioniști care au contribuit la consolidarea unei comunități preocupate de calitatea intervenției sociale și de promovarea unei societăți mai incluzive și mai solidare.
În urma parcurgerii masteratului absolvenții vor obține o serie de competențe: evaluarea modului în care valorile personale ale asistentului social influenţează practica sa profesională; analizarea modului în care valorile personale şi convingerile religioase ale beneficiarilor influenţează raportarea acestora la serviciile sociale; integrarea serviciilor sociale cu cele spirituale în asistenţa socială a diverselor categorii de beneficiari (copii, vârstnici, familii, persoane cu trebuinţe speciale, grupuri minoritare, persoane cu dependenţe etc.); înţelegerea modului în care profesioniştii din diverse domenii socio-umane (preoţi, pastori, psihologi, medici, cadre didactice etc.) pot demonstra sensibilitate faţă de trebuinţele sociale ale celor cu care lucrează, sau pot chiar dezvolta servicii sociale care să răspundă acelor nevoi; managementul unor instituţii sau departamente care îşi propun să îmbine servicii de asistenţă socială cu servicii de asistenţă spirituală (ONG-uri, instituţii de cult etc.); înţelegerea corespunzătoare a dilemelor etice cu care se poate confrunta un asistent social în practica sa profesională; evaluarea relaţiei dintre trebuinţele sociale şi cele spirituale ale beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială; ferirea de servicii de consiliere şi asistenţă socială care să aibă în vedere atât o componentă socială cât şi una spirituală.
Comentarii prin facebook