Din marile focare ale pandemiei cu coronavirus, zilnic vin ştiri cu gesturi pe cât de cutremurătoare, pe atât de pilduitoare în ceea ce înseamnă cu adevărat sacrificiu de sine şi solidaritate în vremuri de restrişte. De exemplu, zilele trecute, o asistentă din Italia depistată cu Covid – 19 a decis să se sinucidă pentru a nu infecta şi membrii familiei. Dar probabil cel mai impresionant gest este cel al preotului catolic care a murit, după ce a cedat ventilatorul unui pacient mai tânăr.
Şi asta în timp ce la noi, inclusiv înalţii prelaţi ortodocşi folosesc încă o singură linguriţă la împărtăşanie, motivând că aşa este ritualul şi trebuie respectat. (În paranteză fie spus, şi de aici trebuie înţeleasă atât de controversata „hartă a lui Huntington” de la mijlocul anilor 90). Asta ca să nu spun că obscurantismul catolic al Evului Mediu şi-a găsit un corespondent în obscurantismul contemporan al Bisericii Ortodoxe. Dar trec peste aceste aspecte, nu înainte de-a aminti cât de terfeliţi erau în anii trecuţi cei care cereau mai multe spitale, decât biserici, iar acum se văd rezultatele cu vârf şi îndesat.
Revenind la „sacrificii”, nu pot să nu observ gestul primarului Nicolae Robu. Nu mai departe decât luni, 23 martie, el semna două contracte pentru realizarea a două fântâni cu beculeţe şi nu oricum, ci la modul urgent. Adică acestea să fie finalizate în şase luni. Cu trei zile, înainte, acelaşi Robu a semnat un alt contract, pentru o altă fântână. Era şi atunci un vârf al crizei de coronavirus, dar primarul a crezut că fântânile erau adevăratele priorităţi şi urgenţe ale Timişoarei.
Surpriză, însă, nici de data asta timişorenii, „ingraţi” cum sunt faţă de cadourilor fosforescente ale lui Robu, au strigat în cor că altele sunt priorităţile Timişoarei. Ca de exemplu, dotarea spitalelor, fiindcă doar inconştienţii nu realizează că lucrurile vor fi mult mai grave. Ei bine, dând dovadă de o adevărată „renunţare la sine”, primarul Robu a anunţat că banii de fântâni i-a redirecţionat spre spitale. E doar o amânare, nu o anulare, a mai ţinut el să remarce. Dar a făcut-o fără însă să explice ce-a avut în cap în momentul în care a semnat contractele şi de maniera în care parcă ar fi făcut un mare cadou timişorenilor. (Coincidenţă, a doua zi, premierul Ludovic Orban le-a cerut primarilor să nu mai dea bani pe „panseluţe şi ouă de Paşte”, ci să-i direcţioneze doar pe nevoi sociale. N-or fi fântânile cu leduri panseluţe, dar tot pe acolo sunt.)
Cunoscând însă cât de mult îi place tot ce străluceşte, tot ce-i kitsch, se poate spune că şi primarul Nicolae Robu poate intra în categoria celor care au făcut sacrificii în această perioadă de criză. Şi asta după ce, cu câteva zile înainte, renunţase şi la trotuarul bizar din faţa Palatului Dicasterial, clădire istorică împreună cu care producea un kitsch monumental.
Comentarii prin facebook