Zilele trecute senatoarea PNL (încă) de Timiş, Alina Gorghiu, îi sfătuia pe timişoreni să uite traumele de la Revoluţie şi să se apuce de treabă că e mult de muncă în 2023. Din start trebuie spus că îndemnul, mai mult decât deplasat (ca să fiu politicos şi să folosesc un eufemism), este un nonsens. În general, nu doar referitor la revoluţie, nu-i poţi spune unei traume pe care o ai, fizice sau emoţionale: „Măi, traumă, a zis doamna Alina că e timpul să ne despărţim, iar eu să mă apuc de lucru!”. Traumele, în special cele emoţionale, pleacă exact când vor ele, nu când vrem noi. Revin însă la traumele revoluţiei.
Doamna Alina, dumneavoastră nu aveţi cum să cunoaşteţi traumele prin care au trecut timişorenii. La Tecuci, probabil singurele traume au fost date de „huliganii” din Timişoara care v-au umbrit pregătirile pentru Crăciun. Totul s-a cam rezumat să vă culcaţi cu Ceauşescu şi să vă treziţi cu Iliescu. Mai repede de picior, omologul dvs. de la cameră, aliat întru bunăstarea României, şi-a tras un certificat de revoluţionar. La Buzău, un alt punct fierbinte al revoluţiei, pe lângă Tecuci. Sigur, nu vă contest deloc calităţile, dacă aveaţi vârsta necesară, foarte probabil aveaţi şi dvs. un certificat de revoluţionară de Tecuci.
Doamna Alina, dvs nu aveţi cum să înţelegeţi prin ce au trecut oamenii dintr-un oraş complet izolat timp de cinci zile şi în care umblau zvonuri cumplite, potrivit cărora la Cabinetul II, în absenţa Cabinetului I, s-a dat ordin să fie bombardat oraşul cu avioanele. Doamna Alina, nu aveţi cum să înţelegeţi durerea părinţilor care şi-au pierdut copiii, durerea copiilor care şi-au pierdut părinţii. A fraţilor care şi-au pierdut fraţii, a prietenilor care au pierdut prietenii. Doamna Alina, nu aţi fost în ipostaza ca viaţa să vă atârne de un fir de aţă şi nu aveţi cum înţelege trauma celui căruia glonţul i-a trecut pe lângă ureche, dar l-a sfârtecat pe cel mai bun prieten al său. Şi nu e vorba doar de cei ucişi sau răniţi. Sute de timişoreni au fost arestaţi. Doamna Alina, nu aveţi cum înţelege trauma celor care în fiecare clipă se aşteptau să fie scoşi din celule şi împuşcaţi în cap. Asta dincolo de bătăile zilnice primite de la cei cărora dvs le daţi astăzi pensii speciale. Unii dintre ei şi-au revenit. Alţii nu şi-au mai revenit. Sigur, nu aveţi cum să-i înţelegeţi fiindcă nu aveau psihicul dvs de fier, drept dovadă aţi făcut concomitent două doctorate, trei masterate, fiind în acelaşi timp şi „săgeata” în parlament a infractorului dovedit Mihai Vlasov.
Doamna Alina, ştiţi cine este Corina Untilă, sau mai degrabă cine a fost? Împuşcată cu două gloanţe la revoluţie a supravieţuit acelor răni. Avea doar 18 ani şi era elevă. A murit în urmă cu trei ani. De cancer. Şi asta fiindcă nu mai avea bani de tratament, după ce în 2014 Guvernul Ponta i-a tăiat pensia de rănit la revoluţie. Au rămas însă în vigoare pensiile aşa-zişilor revoluţionari din Dorohoi, Buzău sau chiar Tecuci. Doamna Alina, spuneţi-le în faţă rudelor lui Corina Untilă să uite de traume fiindcă avem treabă.
Şi de aici încolo o să vă spun care este vina dumneavoastră personală şi a celor cu care aţi condus ţara asta în ultimele trei decenii. Aţi amestecat revoluţionarii adevăraţi cu călăii lor, foşti securişti şi miliţieni, care au primit certificate de revoluţionar, terenuri, spaţii comerciale, locuinţe, în timp ce mulţi dintre adevăraţii eroi au murit în mizerie.
Doamna Alina, poate traumele ar fi puţin atenuate, niciodată eliminate, dacă s-ar şti cine au fost cei care au tras atunci în oameni. Fiindcă nu se ştie nici acum. O să spuneţi că e treaba justiţiei. Nu e adevărat, dacă în mod real clasa politică îşi dorea acest lucru se ştia tot până acum. Dar torţionarii de ieri sunt acum lângă dvs. Fostul dvs coleg de partid, dar şi al turnătorului Dan Voiculescu, Eduard Hellvig, ne-a făcut cică un cadou zilele trecute, desecretizând Dosarul Revoluţiei. O „desecretizare” la mişto, numele securiştilor implicaţi nefiind dezvăluite. De ce? De ce îi acoperiţi? O să spuneţi că ei doar executau ordine. Sunteţi juristă, ar trebui să ştiţi că nici la Nürnberg inculpaţii care s-au apărat cu faptul că doar au executat ordinele superiorilor nu au scăpat de pedepse. La noi, nu doar că nici n-au fost inculpaţi, dar au avansat în grade. Probabil pe modelul cine a omorât un om capătă o tresă, cine a omorât zece ajunge general. Repet, acum abonaţi la pe pensiile speciale date de dvs.
Să vă mai dau un exemplu. Ştiţi cine este Dumitru Sorescu? La revoluţie era maior de miliţie şi a făcut parte din echipa care a coordonat Operaţiunea „Trandafirul”. Ştiţi despre ce era vorba în acea operaţiune? 43 de cadavre ale revoluţionarilor timişoreni au fost transportate în Bucureşti la crematoriul „Cenuşa” şi arse. După revoluţie Sorescu a urcat în grad până la cel de general/chestor, iar la un momenmt dat a ajuns şeful Poliţiei Române. Sigur, nu mi-e greu să scriu, acum se bucură de o imensă pensie specială, tot datorită dumneavoastră. Mergeţi şi spuneţi-le în faţă rudelor care nu şi-au putut nici măcar înmormânta pe cei dragi să lase naibii traumele şi să se apuce de lucru. Ei cu morţii şi traumele, criminalii cu pensiile speciale. De fapt la asta s-a ajuns la 33 de ani de la revoluţie din cauza uneri clase politice, printre ai cărei lideri v-aţi numărat în ultima perioadă. Dar măcar dacă aţi avea decenţa să tăceţi! Dar nu puteţi. Ştiţi, mai au românii o vorbă: după ce că e prost, mai şi semnalizează. Nu, nu sunteţi proastă. Dar aveţi o imensă lipsă de empatie, iar despre ipocrizie nu mai vorbesc. Şi tot semnalizaţi să arătaţi asta!
Crăciun fericit tuturor celor care mai au traume!
Comentarii prin facebook