CCR dezbate astăzi “amendamentul Fritz” la Legea ANI. Se întâmplă pe fondul unui scandal mediatic privind-o pe preşedinta Curţii, Simina Tănăsescu

Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte, astăzi, pentru a dezbate sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii. Miza politică majoră a contestaţiilor se referă la amendamentul „Fritz”, depus de PSD, prin care se doreşte retroactivitatea sancţiunilor. Şedinţa Curţii, are loc pe fondul unui scandal mediatic, după întâlnirea dintre preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, şi premierul Ilie Bolojan.

Legea a fost atacată la CCR printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan. O primă şedinţă a CCR pe această temă a vut loc miercuri, 12 august, dar a fost amânată pentru data de astăzi. Miza majoră a sesizărilor se referă la amendamentul „Fritz”, depus de PSD, prin care se doreşte retroactivitatea sancţiunilor. Respectiv, amendamentul stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Amendamentul îl vizează direct pe primarul Timişoarei, Dominic Fritz, totodată preşedinte al USR.

Aproape toți experții juridici consultați care s-au pronunţat pea această temă au spus că amendamentul încalcă principiului constituţional al neretroactivităţii legii. Cel de-al doilea amendament se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă. Acesta a fost depus de AUR şi o vizează direct pe Mirabela Grădinaru. partenera preşedintelui Nicuşor Dan.

De menţionat că, dacă până la 31 august Legea integrității nu intră în vigoare, România pierde peste 770 de milioane de euro din PNRR.

Ședința de azi are loc pe fondul scandalului declanșat de întâlnirea președintei CCR, Simina Tănăsescu, cu premierul Ilie Bolojan. Printr-un comunicat de presă, Curtea a precizat că nu s-a discutat despre dosarele de pe rolul Curții, iar întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte legate de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției. Cu toate acestea, lideri ai PSD, AUR, dar și președinții curților de apel și ai tribunalelor au pus presiune pe șefa CCR să demisioneze.