Într-o perioadă în care inteligența artificială și automatizarea schimbă accelerat modul în care muncim, întrebarea esențială nu mai este ce pot face mașinile, ci ce trebuie să rămână în sarcina omului. Această dezbatere a stat la baza celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale Bienale „ErgoWork 2026”, găzduită recent în format hibrid de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) și compania GreenForest.
Sub deviza „Ergonomics for Mind and Machine – Shaping Resilient Work Systems”, evenimentul a transformat orașul de pe Bega într-un punct de întâlnire pentru experții preocupați de viitorul muncii.
Organizată de Asociația ErgoWork, cu sprijinul unor foruri internaționale de profil precum Federația Societăților de Ergonomie din Europa (FEES), Asociația Internațională de Ergonomie (IEA) și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), conferința a atras un interes științific ridicat. Din cele 58 de lucrări înscrise, 46 au fost selectate pentru publicare, reunind contribuțiile a 162 de autori. Pe lângă cercetătorii din România, care au reprezentat două treimi dintre participanți, evenimentul a adus împreună specialiști din Ecuador, Brazilia, Ungaria, Croația, Germania, Serbia, Lituania și Portugalia. Un semnal încurajator pentru viitorul acestui domeniu îl reprezintă faptul că mai mult de jumătate dintre autori sunt tineri doctoranzi.
Recunoaștere europeană pentru cercetarea timișoreană
Ediția din acest an a avut o încărcătură simbolică aparte pentru mediul academic local, coincizând cu alegerea prof. univ. dr. ing. Anca Drăghici, cadru didactic la Facultatea de Management în Producție și Transporturi din cadrul UPT și președinte al Asociației ErgoWork, la conducerea Federației Societăților de Ergonomie din Europa. Potrivit acesteia, conferința a reușit să depășească granițele ergonomiei clasice, abordând teme de pionierat legate de Industria 5.0, tehnologiile emergente, managementul riscurilor ocupaționale și starea de bine a angajaților.
Ce păstrăm pentru om atunci când AI este mai rapidă
Prima zi a lucrărilor, găzduită de GreenForest și transmisă online, a conectat discuțiile la campania europeană EU-OSHA 2026–2028 dedicată sănătății mintale la locul de muncă. Momentul central l-a constituit workshopul inaugural moderat de Sebastian Capotescu, unde reprezentanți ai mediului academic, industrial și corporate au analizat echilibrul dintre eficiența algoritmilor și sensul muncii umane. Pornind de la un studiu realizat pe 103 studenți de la Arhitectură, Inginerie și management, participanții au concluzionat că anumite procese trebuie păstrate în responsabilitatea oamenilor chiar și atunci când tehnologia le poate executa mai repede. Doar astfel profesioniștii își pot dezvolta competențele, își pot păstra discernământul și își pot asuma deciziile.
De la teoria organizațională la experimente imersive
A doua zi a evenimentului s-a mutat la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara, unde dezbaterile au luat forma unor metode riguroase de cercetare. Sesiunile plenare au adus în atenție soluții concrete, precum folosirea optimizării Pareto pentru împărțirea echilibrată a sarcinilor între om și inteligența artificială, prezentată de prof. Stelian Brad de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, sau analiza prin eye tracking a modului în care operatorii procesează informațiile complexe, susținută de prof. Jörg Niemann din Düsseldorf. Totodată, specialiștii au abordat siguranța în transporturi, ecosistemele digitale de sănătate, designul interior sustenabil și utilizarea realității virtuale ca metodă non-farmacologică de relaxare. Programul a inclus și o demonstrație practică în primul spațiu de proiecție imersivă 360° dintr-o universitate românească, dezvoltat la UPT, alături de un atelier online destinat doctoranzilor.
Patru direcții pentru locurile de muncă ale viitorului
Lucrările prezentate în sesiunile paralele și în expoziția de postere au conturat patru mari direcții de dezvoltare pentru sistemele de muncă reziliente. Prima vizează ergonomia fundamentală și proiectarea spațiilor de lucru, cu accent pe păstrarea cunoștințelor în proiectele inginerești complexe. A doua direcție explorează sistemele inteligente și biomecanica, incluzând colaborarea om–robot, senzorii portabili pentru monitorizarea posturii și logistica centrată pe om. Cea de-a treia zonă de interes este dedicată securității, sustenabilității și stării de bine, urmărind prevenirea riscurilor psihosociale, biologice și industriale. În final, a patra direcție se concentrează pe ergonomia cognitivă și educația viitorului, căutând soluții pentru combaterea tehnostresului și integrarea mediilor holografice de învățare.
Prin această conferință, Universitatea Politehnica Timișoara și partenerii săi demonstrează că progresul tehnologic are valoare reală doar atunci când este construit în jurul sănătății, autonomiei și potențialului uman.














































Comentarii prin facebook