În urmă cu exact 29 de ani, la Timișoara mureau, pentru libertate, primii oameni. Pe 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a convocat şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde toată lumea a fost de acord ca în demonstranții de la Timișoara să se tragă cu gloanţe adevărate. Au murit în acea zi 62 de oameni, iar alte câteva sute au fost răniți. 17 decembrie este zi de doliu în orașul de pe Bega.
După o noapte furtunoasă, în care sute de timișoreni au fost arestați, pe 17 decembrie, o duminică cu soare, timișorenii au ieșit în număr foarte mare pe străzi. Toți știau de arestările și bătăliile duse în noaptea precedentă. Tot în aceeași zi, autoritățile de la București decid să-l evacueze pe Laszlo Tokes, după mai multe zile în care pastorul reformat a fost considereta „capul răutăților”. Numai că deja „cazul Tokes” se transformase într-o adevărată revoltă, ulterior revoluție. În seara zilei de 16 decembrie, poetul Ion Monoran oprise tramvaiele în Piața Maria și strigase, pentru prima dată, „Jos Ceaușescu”. Pe 17 decembrie, revolta s-a extins în întreaga Timișoară.
În aceeași zi a fost organizată o defilare militară, însă efectul acesteia a fost contrar celui așteptat de regimul de la București. Oamenii au devenit și mai iritați. Revoluționarii ajung apoi pe actualul bulevard al Revoluției, la sediul Comitetului Județean al Partidului Comunist, unde o parte dintre ei reușesc să intre în clădire și dau foc parterului acesteia. Conform martorilor, în jurul orei 16.00 se trage primul foc de armă, în zona Pieței Libertății. Între timp, la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu acuză autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul, așa că la Timișoara sunt trimiși 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR.
Începea operaţiunea „Radu cel Frumos” – altfel spus, după ora 20.00 se deschide focul în mai multe părți ale orașului. De către Armată. Au murit în acea zi 62 de oameni, iar alte sute au fost răniți. Cel mai mare carnagiu a avut loc pe Calea Girocului. Spitalul Județean n-a mai făcut față sutelor de răniți și morți care erau aduși aici. Tot de la Spitalul Județean, 40 de trupuri ale celor răpuși de gloanțe sunt urcate într-o mașină frigorifică și duse la București, unde au fost incinerate într-un crematoriu, cenușa fiind aruncată la canal. Dar Timișoara nu mai putea fi oprită. Încă patru zile va fi singură, dar apoi se vor trezi și alte orașe, începând cu Capitala.
Comentarii prin facebook