Planurile iniţiale ale primarului Nicolae Robu de a primi bani „sănătoşi” de la bugetul central nu s-au potrivit deloc cu sumele alocate la rectificarea bugetară. Dacă edilul-şef spera la nu mai puţin de 50 de milioane de lei, Executivul Dăncilă ar urma să acorde Timişoarei, conform proiectului de rectificare bugetară, doar puţin sub 8,5 milioane de lei.
Nicolae Robu se plângea, în urmă cu două săptămâni, că primăria are nevoie de mult mai mulţi bani decât primeşte acum şi că, din discuţiile purtate cu oficialii de la Bucureşti, la unităţile administrativ-teritoriale se vor da 60% din impozitul pe venituri şi nu 48%. Ceea ce ar însemna aproape 50 de milioane de lei doar pe primele trei luni ale anului. „Există o nemulţumire generală a primarilor, indiferent de culoarea politică, legată de banii de la buget. Funcţionăm foarte greu, unii spun că intră în incapacitate de plată, alţii nu spun chiar aşa, dar sunt dificultăţi tot mai mari legate de funcţionare. Nu putem opri lucrările aflate în curs de derulare. Nu mai termin podurile, nu mai fac la spitalul de copii, le facem cu paşi mărunţi, ce să fac? E aceasta o soluţie?”, spunea Nicolae Robu, la finalul lui iulie, înainte ca Ministerul Finanţelor să publice proiectul de ordonanţă referitor la rectificarea bugetară.
Acest proiect aloca 4,4 miliarde de lei în plus pentru echilibrarea bugetelor locale, dar suma alocată Timişoarei este extrem de departe de cele acrodate prin posibila rectificare. Conform proiectului, Timişul are alocat în total 23,789 milioane de lei, deci jumătate din speranţele lui Robu doar pentru Timişoara. Iar dacă vorbim de oraşul de pe Bega, acesta are alocate doar 8,437 milioane de lei. Consiliul Judeţean Timiş primeşte 2,679 milioane lei. O surpriză, dacă nu sunt greşeli de redactare, este Moşniţa, localitatea periurbană a Timişoarei, care are în dreptul ei suma de 3,1 milioane de lei! Lugojul apare pe listă cu 1,1 milioane de lei. De asemenea, tot prin rectificare se alocă Timişului 7,1 milioane de lei pentru „Programul pentru şcoli al României”.
Primarul Nicolae Robu se plângea că problemele bugetare ale oraşului au apărut după ce cheluielile cu plata asistenţilor sociali au fost trecute la bugetele locale,
fără a se desemna şi sursa de finanţare suplimentară: „Noi cerem ca 60% din cota din impozitul pe venit să rămână la nivel local, nu doar 43% ca şi anul trecut. Cerem sume suplimentare, să ne rămână bani de investiţii, nu să ne consumăm tot bugetul pe indemnizaţii ale însoţitorilor persoanelor cu handicap. Doar aceste indemnizaţii au însemnat un plus de 22 milioane la cheltuielile bugetului nostru. Diferenţa în plus, dacă am primi 60%, ar fi pe primele trei luni ale acestui an de 50 de milioane de lei”.
Comentarii prin facebook