România nu va avea o conexiune rutieră integral pe autostradă între Nădlac şi Bucureşti până în 2030, este concluzia unui raport al Curţii de Conturi a Uniunii Europene care a analizat un număr de opt proiecte mari de infrastructură finanţate din bani europeni. Desigur, A1 nu a scăpat de analiză, întârzierea existentă aici în construcţia proiectului este de nu mai puţin de opt ani, spune Curtea, care nu ratează să analizeze şi ciudăţenia legată de lotul 2 din autostrada Lugoj – Deva, cu celebrele tuneluri, dar şi despre o conexiune pe autostrada Deva – Orăştie, unde planurile constructorilor a două loturi nu s-au potrivit şi cele două tronsoane nu s-au „întâlnit” la capete.
Incompetenţa celor care au condus domeniul transporturilor şi Compania de Drumuri în ultimii ani a intrat în atenţia Curţii de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta analzează la sânge proiectul A1, iar concluzia trasă este una gravă: există o întârziere a proiectului de opt ani, iar o conexiune pe autostradă Nădlac – Bucureşti nu vom avea mai devreme de 2030. Potrivit raportului, planificarea ineficientă, implementarea deficitară și fragmentarea proiectelor au dus la întârzieri uriașe în finalizarea lucrărilor.
Pe lista marilor bube ale A1 se numără şi șantierul pe tronsonul cu tuneluri de pe lotul 2 din Lugoj-Deva, de 9 kilometri, care nu are constructor nici acum, deşi restul autostrăzii este finalizat.
„Aceste întârzieri au consecințe importante. De exemplu, traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul citat.
De exemplu, în România, între Lugoj și Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent”, se spune în raport.
Acesta mai analizează şi o altă ciudăţenie a autostrăzii, două tronsoane construite de două firme nu au reuşit să se „întâlnească” la finalizare, fiind nevoie de demolarea unei porţiuni deja realizată.
„În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, mai scrie în raportul citat.
Comentarii prin facebook