Gata, ne putem întoarce la sărbătorile noastre, la aniversarea revoluției, la comemorarea morților ei, la cumpărături bezmetice, cadouri, facturi de plătit la gaz și curent, la îngrijorarea că se va scumpi carnea de porc, cu cine și unde facem revelionul, stăm acasă și ieșim în centru la artificii, pe cine invităm la cele cinci feluri de mâncare de după ora 20 în noaptea dintre ani, vin sau bere, pe cine invită Dominic Fritz să ne cânte în Piața Operei… Este că e mai bine așa? Nu colosal de bine, dar mai bine.
Predictibilul și liniștea asta domestică fac parte din confort pentru cei mai mulți dintre noi. Desigur că societatea nu oferă tuturor la fel, iar cei săraci au simțit un moment senzația că nu mai au ce pierde. Unii nu și-au dat seama cât de grav ar putea fi după o treabă ca asta ce era să ni se întâmple alegerile prezidențiale. Că ar putea fi greu pentru stat să le mai găsească bani pentru pensii sau ajutoare sociale, pentru funcționarea unor sisteme de educație și sănătate și-așa insuficient de finanțate să-și îndeplinească misiunea.
Sunt lucruri însă care vor trebui reglate de clasa politică și administrația acestui stat, dincolo de asigurarea unei vieți cât mai bune celor care au avut pentru o clipă senzația că nu mai ai ce pierde. Pentru 99.99% dintre noi a fost un șoc total. Dacă ne zicea cineva că un personaj chiar dacă nu total necunoscut, dar periferic oricum, va câștiga alegerile prezindețiale din România ai fi zic, ca Tatulici, că nu și-a luat medicamentele. Știai că ai un AUR și un SOS-Șoșoacă într-un bloc suveranist care se va reîntâlni în parlament, dar cu siguranță nu aveai idee că un partid nemaiauzit cu numele POT ar intra cu șapte procente în Legislativ.
Nu credeai nici în ruptul capului că omul PSD din cursa pentru Cotroceni nu v-a ajunge în turul doi și coboară sub 20 de puncte. Ne temeam că Rusia nu va sta acasă și că va ieși și ea la votul din România, dar eram cumva siguri că o țară NATO, cu serviciile secrete conectate cu cele prietene și atât de puternice din alianță nu vor fi atât de neprofesioniste sau chiar neloiale încât surprizele astea să ne ia atât de nepregătiți în fața pericolului ca cineva să ne dea foc la țară.
Nici nu visam că acest candidat ciudat va arăta atâtea vulnerabilității țării ăsteia. Din punctul ăsta de vedere, poate că este cel mai patriot român, arătându-ne pericolele de care nici nu bănuiam că ne vor lua ca din oală. Dar au fost 0,01% dintre români care știau și de numele candidatului în cauză, știau și că va bate la porțile istoriei cu un rezultat supriză, mie cel puțin mi-au și spus-o, iar râdeam ca și cum ai face-o în prezența unui om mort de beat, care vorbește multe și proaste. Unii am aflat, dar n-am crezut. Mă gândesc că în serviciile secrete ale unui stat NATO lucrurile funcționează altfel.
Mi s-a spus în 2020 că va veni un partid AUR, tot ca acest POT acuma. Mi s-a spus și acum că acest Georgescu „este total altceva” și se va urca pe un val revoluționar în țara asta. Am ignorat aceste spuse cu ambiția cu care nu ascult versurile la o sârbă răsucită cântată la rugile din Banat, iar peste doar câteva zile aud că acest om nu mai poate fi oprit decât prin măsuri excepționale luate de stat, firește, la limita legii. Chiar dincolo de ea, dar aplaudate de noi, cei speriați că ne vom pierde confortul democrația oricum atinsă, dar nu pulverizată atât de ușor, din mii de tastaturi, computere și telefoane inteligente, mult mai inteligente decât proprietarii lor.
Da, mai este ceva ce nu știam până acum. Sau poate că nu ne vedea să credem. Că societățile astea în care trăim în zilele astea au coborât atât nivelul de instruire încât principala sursă de informare a lor este social-media și, în principal, acele glume ieftine și proaste de pe Tik Tok. Aflând asta, data viitoare promit să cred orice. Voi crede și dacă mi se zice că ar putea să mă muște un crocodil. Voi crede și că, dacă nu ne trezim, oameni și autorități, nu va trece multă vreme și lucrurile astea chiar se vor întâmpla.
Comentarii prin facebook