O campanie de cercetare extinsă, realizată în zona fostei cetăți de la Jdioara, aflată în Timiș, într-o zonă împădurită de la granița cu județul Caraș-Severin. Primele cercetări au avut loc în 2019, ulterior la fața locului au apărut și căutătorii de comori, care au produs pagube sit-ului. În această toamnă a fost realizată o primă campanie de săpături sistematice, cu rezultate arheologice excelente, anunță cei de la Muzeul Național al Banatului Timișoara.
În primăvara anului 2019, o echipă de arheologi ai Muzeului Național al Banatului a investigat posibila existență a unei așezări fortificate preistorice în vecinătatea cetății medievale a Jdioarei.
”Prima impresie la fața locului a fost spectaculoasă, peisajul impresionând nu doar prin sălbăticia naturală ci și prin vechile intervenții antropice vizibile cu ochiul liber.
Astfel, la începutul verii aceluiași an a fost demarată o campanie de investigații non-invazive pentru a stabili natura locuirii acestei zone. Măsurătorile topografice, geofizice, dar și materialul arheologic identificat la suprafața solului ne-au indicat faptul că avem de-a face cu o locuire complexă, desfășurată în cel puțin două etape cronologice. Prima datează de la jumătatea primului mileniu dinaintea nașterii lui Hristos, din ceea ce arheologii denumesc Prima epocă a fierului. Cel mai mult material arheologic aparține însă perioadei clasice a epocii dacice”, anunță cei de la MNAB.
În urma rezultatelor obținute pe teren s-au demarat procedurile pentru înscrierea sitului în Repertoriul Arheologic Național, creând astfel cadrul legal pentru protejarea sitului împotriva eventualilor braconieri. Din păcate, acest lucru nu a înfrânat curiozitatea căutătorilor de comori care, în primăvara acestui an, au produs pagube însemnate monumentului. Din acest motiv, urgentarea cercetării arheologice a sitului a devenit o prioritate.
Ulterior, în această toamnă a fost demarată o primă campanie de săpături arheologice complexe.
”Prima campanie de săpături sistematice s-a desfășurat la sfârșitul toamnei acestui an. Rezultatele obținute din această scurtă campanie au fost peste așteptări, fiind scoase la lumină urmele unei clădiri dacice, cu fundație din piatră și pereți din chirpici. Totodată, au fost documentate mai multe faze de nivelare a terasei datând din aceeași perioadă. Cea mai consistentă categorie de obiecte descoperite a fost ceramica”, mai spun cei de la Muzeu.
Echipa care a participat la cercetările desfășurate în 2019 și 2020 a fost formată din specialiști ai mai multor discipline. Pe domeniul Arheologie au lucrat Andrei Georgescu, Dragoș Diaconescu, Dan L. Ciobotaru (Muzeul Național al Banatului Timișoara), Victor Bunoiu (Direcția Județeană pentru Cultură Timiș), Iulian Leonti (Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş)
Pe cel de Geografie Adrian C. Ardelean și Adriana Sărășan (Muzeul Național al Banatului Timișoara). În domeniul Bioarheologie au fost în echipă Ionela Slejiuc, Ștefan Popa (Muzeul Național al Banatului Timișoara), Irenka Văsăliuț (voluntar).
Comentarii prin facebook