Anual, în data de 14 octombrie, credincioşii o prăznuiesc pe Sfânta Parascheva, aceasta fiind cunoscută popular și ca „Sfânta Vineri de Toamnă”.
De Sf. Parascheva se ţine post, nu se munceşte, iar în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii.
Tradiția spune că Sfânta Parascheva îi fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. Astfel, i se mai spune şi Sfânta Vineri. În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi.
La ţară, de această sărbătoare, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri. De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în acasă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap. În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
Tot o tradiție străveche spune că dacă coși, calci sau faci mâncare aduci ghinion în casă.
Astfel, conform unei datini străvechi legată de sărbătoarea Sfintei Parascheva, dacă ziua de 14 octombrie va fi una ploioasă, atunci iarna va veni mult mai repede. Mai mult, ciobanii trebuie să se uite cu atenție la felul în care dorm oile, iar dacă acestea sunt îngrămădite, atunci înseamnă că iarna va fi una grea, în timp ce dacă oile sunt răsfirate, iarna va fi blândă și nu le va pune probleme gospodarilor.
De Sfânta Parascheva, nu este bine să oferim celor trecuți în neființă poame cu cruce, nuci, castraveți sau pepene rosu. Cel mai bine este să oferi vin sau must, pâine, ori grâu uscat.
Chiar dacă este o zi în care se ţine post, nici fructe nu se consumă în această zi. Este vorba despre cele închise la culoare şi pepenele roşu, deoarece acestea amintesc de sacrificiul martiric.
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia. Părinții acesteia erau creștini, dar și bogați având multe averi. Cuvioasa a fost botezată și crescută de către părinții ei în credința creștină. A fost o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama ei.
La vârsta de 10 ani, într-o zi când era în biserică a auzit următoarea frază din Evanghelie: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea și să urmeze Mie” (Luca 9, 23 )”. A impresionat-o într-atât de mult încât a împărţit săracilor toate hainele pe care le purta – astfel de gesturi deveniseră o obişnuinţă pentru Parascheva, contrar opiniilor părinţilor ei. După ce i-au murit părinţii, toată partea de avere care i se cuvenea a dăruit-o nevoiaşilor, alegând calea monahismului şi retragerea din lume.
Sfârşitul vieţii pământeşti a Sfintei Cuvioase Parascheva a fost în locurile natale, pe când avea în jur de 25 de ani, întorcându-se în localitatea de baştină, fără ca nimeni să o recunoască. După ani de post şi suferinţă fizică, Parascheva a murit în Epivat, unde se spune că a revenit la îndemnul unui înger care i-a apărut în vis, şi a fost înmormântată ca orice străin, fără ca mormântul să-i fie cunoscut în anii care au urmat.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este ocrotitoarea Moldovei și a Iașiului, făcătoare de minuni.
Surse: Kanal D, Libertatea
Comentarii prin facebook