Să fie un atlet desăvârșit la fel ca și colegii săi care, teoretic, fug de rup pământul după infractori, sau un manager bun, care să coordoneze activitatea Poliției Locale? Este o întrebare pe tema căreia au dezbătut timișorenii în cadrul unei dezbateri publice organizate de primărie pe tema proiectului de hotărâre privind aprobarea procedurilor și criteriilor de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducători ai instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara.
Municipalitatea timișoreană pare să cadă dintr-o extremă în cealaltă și a ajuns să organizeze dezbateri publice pe subiecte aparent banale. Ceea ce e și mai interesant este că o asemenea acțiune, care a pus în fața oamenilor proiectul de hotărâre care stabilește ce condiții trebuie să îndeplinească un șef de departament care e pus pe post în urma unui concurs (cel puțin teoretic) a adunat la întâlnire mai mulți oameni decât una similară, dar care afecta viața și buzunarul a zeci de mii de timișoreni, cum ar fi cea despre prețul gigacaloriei, unde a fost înscris un singur intevenient!
Monica Pfeiffer, director executiv al Direcției Management Intern din cadrul Primăriei Timișoara, a arătat că municipalitatea dorește să asigurare un cadru unitar și stabilirea unor reguli comune și clare pentru concursurile care vizează posturile de conducere.
De parcă postul de șef la Poliția Comunitară ar fi principalul care afectează comunitatea, cei care s-au înscris la cuvânt au discutat exact pe tema acestuia și nu altul. Și au făcut-o cu mult patos.
Iar părerea birocratului, Directorul executiv al Direcției Management Intern, a fost că dacă tot e șef la Poliția Locală, acesta trebuie să fie „apt din punct de vedere fizic deoarece este un conducător operativ al acțiunilor lor”. Opinia nu a fost neapărat bine văzută de intervenienți, unul dintre aceștia făcând o comparație extrem de sugestivă, referitoare la directorul Casei de Cultură care ar fi trebuit supus, conform acestei reguli, la un concurs de dans sau de cântat. De asemenea, el a cerut experiență, nu neapărat tinerețe, dar și ca cei numiți pe posturi să fie lăsați să își facă treaba.
„Aptitudinea de efort este necesară pentru conducerea unei instituții? Directorul trebuie să știe să facă abdomene, să alerge? Asta este problema unui director sau să organizeze, să aibă exeperiență. Putem să punem un măcelar în funcția aceasta doar pentru că face genuflexiuni într-un anumit timp? Nu mai contează dacă știe să organizeze oamenii pe teren? Cu alte posturi nu ați mai fost la fel de riguroși. Pentru postul de director la Casa de Cultură a municipiului Timișoara nu ați introdus proba de dans sau de voce. Vreți să faceți ceva pentru Timișoara? Haideți să lăsăm oamenii competenți să-și facă treaba. Administrația USR crede că tinerețea este un avantaj. Fals! Experiența este mai importantă!”, a spus Cristinel Fisticeanu.
Pfeiffer a precizat că acesta este doar un punct de plecare al dezbaterii și că nu crede că primarul Dominic Fritz ține foarte tare la acest aspect, iar acesta nu este cel mai important element luat în calcul la concurs, din punctul său de vedere.
Șeful trebuie să fie șef, nu să fugă el personal după infractori, a spus un alt participant.
„Sunt de părere că având în vedere că discutăm de un post de management de conducere al unei instituții cu atribuții în domeniul ordinii publice, este mult mai important ca persoana care ocupă postul să aibă cunoștințe și experiență necesară acestui domeniu, care implică responsabilitate foarte mare. Nu cred că avem nevoie de un director care să aibă abilitățile unui sportiv”, consideră Albert Skeja, un timișorean care a participat la dezbatere.
Ideea a fost întărită și de Adrian Negrea, el referindu-se la faptul că între condițiile necesar a fi îndeplinite se află și cea legată de rezistența la stres. Oamenii primăriei nu sunt psihologi să analizeze cine rezistă sau nu la stres.
„Cer și eliminarea punctului cu rezistența la stres, nu am prea înțeles ce înseamnă în condițiile în care cred că teste psihologice se fac doar de către psihologi autorizați. Cum ar putea o comisie din cadrul primăriei să testeze psihologic persoanele? De ce acest test este introdus aici și nu la depunerea dosarului când toate testele la instituțiile militare se depun la dosar? Niciun post scos la concurs de primărie nu au avut cerințele acestea absurde”, conform lui Adrian Negrea.
Ideea ”stress-ului” a fost susținută de Monica Pfeiffer.
„Se poate verifica rezistența psihică a unui candidat printr-un așa numit interviu de stres, nu vă imaginați că îi supunem oprobriului public. Sunt întrebări care vin cu o succesiune rapidă și care implică o corelare a gândirii și oferirea unor răspunsuri prompte. Iar o altă metodă este când se intervievează un candidat să ai tot timpul o opinie contrară, indiferent dacă este corectă sau nu, văzând modul în care candidatul reacționează la o astfel de atitudine. Asta este de fapt rezistența la stres”, a explicat directorul executiv al Direcției Management Intern din cadrul Primăriei Timișoara.
Comentarii prin facebook