După doi ani de pauză, granița de la Triplex Confinium, acolo unde se întâlnesc liniile de demarcație dintre România, Serbia și Ungaria, s-a redeschis pentru cetățenii din cele trei țări. Dacă între Serbia și Ungaria există deja punct de trecere permanent, deocamdată România stă după procedurile birocratice pentru a oferi locuitorilor din zonă un acces mai rapid spre vecinii lor.
An de an, la început de vară are loc evenimentul simbolic de celebrare a bunei colaborări între popoare, deschiderea graniței de la Triplex Confinium, frontiera triplă dintre Beba Veche, Kübekháza (Ungaria) și Majdan-Rabe (Serbia). Suspendat din cauza pandemiei, evenimentul a avut din nou loc în acest an, sâmbătă, 28 mai.
”Cel mai important lucru al acțiunii este că oamenii se întâlnesc. Înainte de război românii de aici aveau teren în Ungaria, ungurii aveau teren aici. Era un fel de viață în comun. Asta este cel mai important, ca această euroregiune să funcționeze, există o Europă a patriilor și o Europă a cetățenilor, aceasta este Europa regională”, a spus Viorel Coifan, fost președinte al Consiliului Județean Timiș, unul dintre cei care au și inițiat evenimentele de la borna de hotar a acelor trei țări.
Pentru succesul euroregiunii, e nevoie de colaborare, a spus și Cristian Moș, vicepreședintele CJT.
”Aș vrea să mă opresc puțin asupra a două cuvinte, colaborare și cooperare. Colaborare se referă la a munci împreună, cu scopul de a prospera împreună. Cooperare înseamnă munca împreună, dar nu cot la cot. Astăzi, aici, de dorim colaborare, nu cooperare, pentru că obiectivele noastre comune nu se pot atinge decât muncind cot la cot. Cred că ingredientul care poate transforma o colaborare slabă, fragilă, în una durabilă este încrederea”, a declarat Moș la deschiderea ceremoniilor.
Ungaria și Serbia nu au stat deoparte și, chiar dacă între cele două țări a fost ridicat un gard cu sârmă ghimpată pentru a preveni intrarea migranților ilegali, au reușit să deschidă punct de frontieră între cele țări, între Kübekháza și Rabe. Drumul e asfaltat între cele două țări, există infrastructura necesară, se circulă. De partea cealaltă, România stă după aprobări birocratice de la București, iar asfaltul se termină la 60 de metri de cele două puncte de frontieră, maghiar și sârbesc. Cetățenii din zonă trebuie să facă ocoale de zeci de kilometri pentru a face cumpărături în satele vecine de peste graniță, să guste din gulașul unguresc sau din pljeskavica sârbească, chiar dacă acestea sunt la doar câțiva kilometri. Cea mai mare dorință a cetățenilor din partea română este ca acest punct de frontieră să se deschidă și pentru ei.
„În acest moment toate documentele sunt trimise la București. Comisia ministerial tripartită, Ministerul de Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor urmează să ia o decizie și sperăm ca primul punct de trecere a frontierei deschis în partea de vest să fie acesta. Sunt niște etape normale care țin de procedurile legale, pe altă parte este și o problemă de infrastructură, e o porțiune de drum care urmează să fie asfaltată, pe de altă parte vorbim de două poduri, care se află în localitatea Beba Veche și care nu vor putea fi folosite cu un trafic specific unuia transfrontalier”, a spus și Sorin Ionescu, subprefect de Timiș, prezent la ceremonii.
”Aici suntem la câțiva kilometri de Szeged. Acum trebuie să mergi pe la Sânnicolau, apoi Cenad, să faci un ocol de zeci de kilometri, când aș putea să îmi fac cumpărăturile aproape să nu mai merg la Sânnicolau. Ar fi necesar acest punct de frontieră”, spunea unul dintre cetățenii porniți pe bicicletă să viziteze ”vecinii”.
Imnurile celor trei țări și cel al Uniunii Europene au fost intonate de o fanfară a armatei din Ungaria. Ulterior, copiii din cele trei localități de graniță au participat la tradiționalul cros.
După întâlnirea de la piatra de hotar, oficialii s-au deplasat la Novi Kneazevac, în Serbia, pentru discuțiile purtate în cadrul Adunării Generale a Cooperării Regionale DKMT.
Comentarii prin facebook