Din partea Guvernului României de derularea proiectului Timişoara – Capitală Culturală Europeană a fost însărcinat fostul director al Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni. Cel puţin acest lucru i-a spus ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, liderului PSD Timiş, Alfred Simonis. Gârboni nu va face acest lucru însă din postura de comisar general, poziţie pentru care se tot pregătea din luna ianuarie, ci din aceea de consilier personal al ministrului Culturii. Şi asta după ce funcţia de comisar a fost scoasă din noul text al Ordonanţei de Urgenţă referitoare la acest proiect. O soluţie foarte convenabilă, spun unii, fiindcă pentru postul de comisar, lui Gârboni trebuia să i se purice dosarul…
Dar nu intru în astfel de amănunte. Nominalizarea lui Gârboni de către PSD (iar PNL a fost de acord) denotă însă o foarte mare doză de cinism şi cu un imens potenţial de-a bloca lucrurile. Cinism mai mare putea să-l dea PSD/PNL doar dacă îl puneau pe Nicolae Robu în această funcţie. Chiar, oare cum de nu le-o fi trecut asta prin cap?
De ce spun cinism şi pericol de blocaj? Nu sunt în măsură să evaluez competenţele de manager cultural ale lui Gârboni. Dar… Perioada în care Gârboni a fost şef al Filarmonicii timişorene a însemnat un lung şir de scandaluri, greve şi acuzaţii pe alocuri penale. S-a ajuns ca doi angajaţi să aducă droguri din Olanda, acolo unde instituţia a fost în turneu. Nu spun că el n-a avut şi merite incontestabile. A adus muzica clasică mai aproape de oameni, prin organizarea unor concerte în spaţii inedite: la aeroport, la puşcărie, un şantier, o unitate militară etc.
Nu insist nici asupra caracterului omului, Gârboni fiind cunoscut ca un tip extrem de infatuat, conflictual și cu o mare doză de narcisism în el. Simbol al social-democraţiei, a pus, de exemplu, ca pe un sclav pe plantaţie, o angajată a filarmonicii să-i spele maşina personală. A, şi era să uit poate ce era mai important. În 2012 a intrat în cursa electorală pentru scaunul de primar al Timişoarei. În campanie, ţinta atacurilor sale a fost Nicolae Robu. Unele atacuri au fost chiar grobiene, cum a fost acela în care s-a legat de faptul că fostul primar era internat în spital pentru o operaţie pe cord. Cu puţin timp înainte de alegeri s-a retras din cursă şi a anunţat că-l susţine pentru scaunul de primar pe… Robu. Nu ştiu ce au negociat, oficial ar fi fost o promisiune a lui Robu că-l va da afară din primărie pe secretarul de la acea vreme Ioan Cojocari. (Care n-a mai fost dat.) Cert este că mandatele în fruntea filarmonicii i-au fost prelungite, în pofida scandalurilor imense din instituţie.
Sigur, contează şi cele de mai sus, dar nu de aceea spun că nominalizarea lui Gârboni să se ocupe direct de acest proiect extrem de important poate conduce la un blocaj. În 2021, actualul primar Dominic Fritz nu i-a mai prelungit contractul în fruntea filarmonicii lui Gârboni, care conducea instituţia din 2006, adică de 15 ani. Nemulţumit acesta a atras primăria şi pe primar personal într-o serie de procese. E de domeniul evidenţei că, în urma acestor lucruri, s-au creat nenumărate animozităţi la nivel personal între cei doi. Şi acesta e şi motivul pentru care PSD/PNL l-au sprijinit pe Gârboni, fiindcă era considerat un adversar al actualului primar. Dovadă a acestui lucru este faptul că o altă variantă pentru poziţia de comisar general (între timp scoasă) a fost Simona Neumann, cea care intrase la rândul ei în conflict cu Fritz.
Ori pentru un astfel de proiect este nevoie de o cooperare totală între guvern şi Primăria Timişoara. Şi nu doar din punct de vedere instituţional, ci chiar şi la nivel personal. Când din partea Guvernului nominalizezi un personaj aflat în conflict cu primarul e clar că nu-ţi doreşti foarte multă cooperare. Ce rezolvi cu asta? Că îţi faci nişte jocuri politice de prost gust, pe seama Timişoarei, doar fiindcă gestionarea proiectului Capitală Culturală va însemna o bornă extrem de importantă pentru mandatul lui Fritz? Când întreaga Timişoară, în special sectorul Horeca, poate câştiga zeci, dacă nu sute de milioane de euro, pe perioada evenimentului. Dacă chiar doreau să facă un bine Timişoarei, cei din PSD-PNL poate era mai bine să fi făcut lobby la guvern să verse sumele promise Timişoarei pentru proiect. Grosso modo, în jur de 100 de milioane de lei restanţe. Dar nu fac asta, ci pun o sulă în coasta lui Fritz, ca să citez dintr-un clasic, singurul “patriarh” al PSD-ului. Piară Timişoara, doar ca să-i dăm în cap primarului! Cât priveşte întrebarea din titlu, chiar e greu să dai un alt răspuns decent decât acela că: “Fiindcă poate!”
Comentarii prin facebook