Comisia pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Turism a Consiliului Județean Timiș și-a ținut ședința din luna mai la Primăria Fârdea, pe malul lacului Surduc, ca să discute ce? Firește, aleșii județeni de la mai multe partide au vorbit până la plecarea acasă despre dezvoltarea zonei, continuând o tradiție de decenii a administrație județene: vorbitul despre dezvoltarea lacului Surduc. La discuție au participat, firește, edilul din Fârdea, Maria Murari, dar și primarul din Traian Vuia, Vasile Petruescu Bujor, bucuroși și ei să ducă mai departe această datină a vorbitului despre Surduc.
„Maria Murari, primarul comunei Fârdea a pus pe masa de lucru a consilierilor judeteni posibilitatea ca zona lacului Surduc să devină zonă de interes turistic local cu ajutorul C.J. Timiș. Susțin aceasta solicitare a primăriei. Lacul Surduc este o zona cu un potențial turistic extraordinar și trebuie sa facem tot ce ține de noi pentru a atrage fonduri. În Austria și Germania astfel de lacuri sunt foarte bine puse in valoare. Vreau să văd că se întâmpla asta și în județul Timis”, a scris pe pagina sa de Facebook consilierul județean Alexandru Iovescu, de la PSD.
Corect. Alexandru Iovescu vrea să vadă dacă se întâmplă lucrul ăsta și în Timiș, ca în Austria și Germania, ca și lacul Surduc să fie locul în care investitorii privați se înghesuie să bage bani pentru a ridica hoteluri, locuri de agrement, iar administrația județeană să le ofere acestora tot sprijinul, infrastructura, utilități, programe etc. Bine punctat, domnule Iovescu, chiar vreau să văd și eu minunea asta! Nu s-au găsit izvoare istorice care să arate când s-a discutat prima dată despre dezvoltarea lacului Surduc, dar întâlnim în discursul directorului ADET, datat în anul 2014, în care se vorbește despre niște americani care ar fi vrut să investească masiv în Surduc în anul 2000 d.H.
Dar americanii au fugit la fel de repede cum au venit după ce au aflat că nu există utilități și că autoritățile județene își propun an de an ca până în anul 2055 să le pună la dispoziția investitorilor. Au mai fost planuri înainte de 2005 pentru atragerea de fonduri PHARE, 4,8 milioane de dolari, pentru asigurarea utilităților, apă curentă, canal, drumuri, stații de epurare, pentru ca zona să devină atractivă pentru investitori, iar întregul obiectiv să devină un paradis turistic. Banii s-au pierdut pentru că nu toate vilele ridicate în zonă au fost construite cu autorizații, iar lipsa acestora a blocat totul.
După instalarea administrației din 2016 s-a dorit din nou minunea. Piste de biciclete în jurul lacului și până la granița cu Serbia, consolidarea malurilor, instalarea de pontoane și organizarea unei piste de caiac profesionale, dezvoltarea agrementului pe sporturi precum schi nautic, surf, doar că pentru luciul apei administrația județeană nu a putut decide, fiind vorba de un obiectiv matural protejat național. Una peste alta, lacul Surduc n-a ajuns nici la jumătatea nivelului de atractivitate al lacului Văliug, de lângă Reșița, deși județul vecin este mult-mult mai sărac ca Timișul.
Documentele vremii arată că fiecare președinte al C.J. Timiș, fie că a fost vorba de Dan Ioan Șipoș (PSD), Constantin Ostaficiuc (PDL), Titu Bojin (PSD) sau Călin Dobra (PSD), toți au vrut să dezvolte această zonă pentru ca timișenii să poate merge pe autostradă sau doar doi pași de la Lugoj în weekenduri să se bălăcească în condiții civilizate pe lacul Surduc. Alin Nica, actualul președinte CJT, n-a zis nimic, dar mai are vreme în cei doi ani de mandat care i-au rămas în fruntea administrației județene.
Comentarii prin facebook