În această săptămână s-a derulat un nou episod din epopeea angajărilor frauduloase din Primăria Timişoara, în perioada lui Nicolae Robu, după ce două foste angajate au recunoscut că au scris lucrările pentru 14 concurenţi. Sigur, au mai fost concursuri trucate la instituţii de stat, dar în halul acesta nu am auzit niciodată, respectiv concurenţii agreaţi nici măcar nu îşi scriau lucrările. Le scriau alţii, transformând primăria din perioada amintită într-un stabiliment pe lângă care un bordel ar avea parfum de onorabilitate şi prospeţime. Iar lucrătoarele dintr-un astfel de aşezământ foarte probabil aveau mai multă demnitate şi eleganţă decât cei care populau fauna din jurul lui Robu.
Trebuie spus că printre beneficiarii lucrărilor scrise de alţii s-au numărat cel puţin doi apropiaţi ai lui Robu. Plus, cele două femei care au făcut acord de recunoaştere cu DNA, fiind condamnate la câte un an de închisoare cu suspendare, nu aveau niciun motiv să pună în lumină proastă primăria. Respectiv, una este nora vicepreşedintei PNL Timiş Carmen Popescu, o foarte apropiată de Robu, iar a doua e soţia directorului PNL al Spitalului de Copii. Probabil dorind să sublinieze capacităţile manageriale impecabile ale fostului primar, procurorii DNA au stabilit că Robu nu ştia absolut nimic despre ce se întâmpla sub nasul său, de către oamenii săi şi în favoarea apropiaţilor săi. Evident, şi fostul primar a sărit ca din baie să spună că este „ultracorect” şi „megacinstit” şi habar n-avea de nimic. Ce să faci dacă omul nu ştia nimic? Îi dai în cap? Sau te întrebi iar dacă era hoţ sau prost?
Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să vedem cum vor cei din DNA şi Robu să credem că s-au derulat faptele. La propunerea lui Alin Popoviciu, secretar general al PNL Timiş la acea vreme, Robu, preşedintele PNL Timiş, îl ia pe post de consilier personal al primarului Robu pe Florin Răvăşilă, vicepreşedinte PNL. (În paranteză trebuie spus că nu trecuse mult timp de la momentul în care Popoviciu spunea despre Robu că e „şpăgar” şi „nebun”.) Răvăşilă venea de la o firmă din Dumbrăviţa de înaltă respiraţie, printre ai cărei acţionari se număra „ultracorecta” şi „megacinstita” Elena Udrea şi acelaşi Popoviciu. Pe scurt, Răvăşilă se transfera de la o „ultracinstită” la un „ultracinstit”.
Stând de vorbă cu Răvăşilă, academicianul Robu (da, e membru al unei academii PSD-iste care îl are pe Ion Iliescu preşedinte de onoare şi printre ai cărei membri se numără, de exemplu, Teo „Şpagoveanu” de la Constanţa) realizează că are în faţă o somitate. Aşa că sparge în două Direcţia de Patrimoniu, pentru a-l face stăpân pe Răvăşilă peste o jumătate din patrimoniul Timişoarei. Noul star al administraţiei Robu dă prima dată un concurs pentru a fi funcţionar public, iar a doua oară pentru funcţia de director. Probabil, durându-l mâna de la vorbit limba engleză cu investitorii străini, cele două lucrări ale sale sunt scrise de două persoane diferite. Pentru funcţia de director chiar de căte nora fruntaşei PNL-iste Carmen Popescu. Evident că Robu habar n-avea de fraudarea concursurilor având încredere maximă în capacităţile lui Răvăşilă. Cunoaştem povestea, ulterior acesta a fost prins de procurorii DNA cu şpaga în mână. Procurori care de această dată l-au contrazis pe Robu, afirmând că acesta ştia de şpăgăreala lui Răvăşilă, dar a tăcut. Favorizarea infractorului, parcă se spune în limbaj jurtidic.
Luăm al doilea caz, Călin Popescu, soţul amintitei Carmen. Acestuia îi scrie lucrarea chiar nora, angajată tot în timpul lui Robu în primărie. Având patalamaua de funcţionar public, imediat trece prin transfer şef al Corpului de Control al Prefecturii, instituţie condusă la acea vreme de o altă fruntaşă PNL, Liliana Oneţ. Sigur, preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, nu ştia nimic, nici despre angajarea lui Popescu în primărie şi nici de transferul la o altă instituţie condusă de o PNL-istă. Ca şef al Corpului de Control, Popescu putea să controleze primăria lui Robu, eventual şi modul în care se dau concursurile aici, nu-i aşa? Faceţi pauză şi luaţi cu puţină lămâie. Ulterior acelaşi megacompetent soţ de fruntaşă PNL ajunge şef al Corpului de Control din CJ Timiş, instituţie condusă de succesorul lui Robu pe scaunul de preşedinte al PNL Timiş. Nimic nu se pierde, totul se transformă în caracatiţa PNL-istă. Pe scurt, beneficiind de un concurs fraudat în primărie, acest om conduce un ditamai corp de control în CJT
Dar Robu nu ştia nimic. Absolut nimic. Nici măcar în 2017, când era foarte revoltat de intenţia Curţii de Conturi care voia să facă un control la Serviciul Resurse Umane, acolo unde se fraudau concursurile. „Curtea de Conturi auditează lucrările de concurs? Poate să vadă dacă X, cel mult, pentru ce a primit salarii, dacă are diplomele cerute de lege pentru postul respectiv şi poate să spuna cel mult dacă a fost la proba scrisă. Să primească lucrările olografice? Ce să facă cu ele? Să spună dacă e corect conţinutul lucrării? Nu e treaba lor”, spunea Robu în 2017. De ce oare era oripilat de faptul că s-ar putea controla acele lucrări? Doar era ultracinstit şi megacorect. Singura lui problemă era faptul că nu ştia nimic despre ce se întâmplă în jurul său, de către oamenii săi. Probabil nici acum nu ştie cum un alt apropiat, Ionuţ Nasleu deschidea uşile la Direcţia de Urbanism cu piciorul şi dădea comenzi. Ca să dau un exemplu.
Prin urmare, neştiind nimic despre ce treabă a avut timp de opt ani în primărie, există motive rezonabile să credem că Robu nici acum nu ştie ce i se întâmplă. Respectiv că a fost capturat şi a devenit, în noua sa aventură electorală, marioneta unor grupări sulfuroase din oraş, care s-ar racorda din nou la conducta cu bani publici a Primăriei. Nimic mai mult…
Comentarii prin facebook