Folclor: taifas săftos cu Luminița Safta

Folclorul nu se mai naște azi la lumina opaițului. Muzica populară rupe tik-tok-ul, tinerii își aleg de pe Spotify vedetele pentru majorate, nunți și petreceri. Lumea s-a schimbat, iar folclorul, dacă vrea să rămână viu, pasionant, în preferințele generațiilor de astăzi, trebuie să țină pasul cu vremurile. Cu o condiție: să nu-și trădeze esența, simplitatea, profunzimea, crede solista Luminița Safta, stea în plină ascensiune a folclorului bănățean.

O convingere fermă la care tânăra interpretă a ajuns după ce a absolvit un liceu și o facultate de muzică, un masterat în dirijat, dar și o școală de cântat cu Ana Pacatiuș și după multe evenimente de folclor. ”Viața-i faină, dragu-i dulce”, piesa ei, are aproape jumătate de milion de ascultări pe youtube.

E arătoasă foc, veselă și plină de energie, ca argintul viu. Are o voce care-ți rămâne ca un cercel argintiu agățat de ureche o vreme bună după taifasul cu ea. Strălucește de fericire: peste doar câteva săptămâni va aduce pe lume primul ei copil, o fetiță care va auzi, din primele ei zile, și concertele de pian ale lui Brahms, și taragotul lui Nicu Anghel ”Ministeru”. Pentru că asta e lumea în care vrea Luminița Safta să-și crească fetița: o lume unde folclorul își are locul lui sub soare, între cele mai frumoase muzici vechi și noi.

Luminița Safta s-a născut la Timișoara, a absolvit Liceul de Muzică Ion Vidu și Facultatea de Muzică a Universității de Vest și are un Masterat în dirijat: o specializare încă rară printre femei. ”Adevărul este că eram singura la acest masterat, doi ani de zile doar eu și profesorii, a fost o experiență foarte interesantă pentru mine”, mărturisește artista. De unde atunci, cu o asemenea biografie urbană, pasiunea mistuitoare și vocația pentru folclor? De acasă. O casă în care, când a deschis ochii, se ascultau torogoatele lui ”Ministeru”, Gigi Tăbăcar și Petrică Nicoară. ”Din familie, așa cum se întâmplă cel mai adesea. Părinții mei sunt ardeleni. Mama cânta în corul bisericii, avea și încă are o voce tare frumoasă, a luat și premii. Tata cânta la taragot și așa se face că am crescut ascultând cei mai mari taragotiști ai Banatului”, rememorează interpreta. Încă de la grădiniță, Luminița Safta era ”solista” serbărilor, iar prin clasa a IV-a a frecventat, fără mare entuziasm, un grup de muzică ușoară la Palatul Copiilor.

Un anunț în Pagini Aurii, citit de mama ei, i-a dus pașii pe făgașul bun: așa a ajuns la Școala de Arte a Centrului de Cultură și Arte Al Județului Timiș și la prima ei profesoară de muzică populară, Ana Pacatiuș. Faimoasa solistă a Banatului i-a intuit potențialul artistic și -a sfătuit-o să studieze, concomitent cu folclorul, teorie muzicală și un instrument. Au urmat 5 ani de pian și teorie muzicală, liceul de muzică la clasa de canto popular, Facultatea de Muzică și Masterul, o educație muzicală solidă: ”Nu m-am simțit nici măcar o clipă tentată să aleg o altă direcție muzicală. Folclorul, muzica populară sunt pentru mine tot ce poate fi mai frumos. Dar e un drum lung și poate după 20 de ani de carieră te poți numi artist. Poate”.

Ie și ciocate? ”Se poate, dacă știi să le potrivești, iar evenimentul o cere”. Folclor pe tik-tok? ”Da, categoric! Dacă vrei să iubească tinerii muzica populară, trebuie să-ți muți ascultările acolo unde-s ei. Totul este posibil, atunci când nu renunți la adevărul acestei muzici, la simplitate și la buna măsură în toate”, crede Luminița Safta. Artista are acum, în repertoriul propriu, 41 de piese, dintre care 15 apar pe primul ei album, lansat la 19 ani, în 2011, cu titlul ”Mi-s născută în Banat”. Videoclipul cu hit-ul ei, ”Viața-i faină, dragu-i dulce”, pe versuri de Andrei Branași, avea, la momentul acestui taifas, 494 291 vizionări pe youtube. De atunci, a început să-și lanseze piesele pe noile media, a cucerit un public tânăr pentru muzica populară, a cântat în spectacole și la o sumedenie de evenimente. ”Adevărul este că totul contează: vocea, repertoriul, regia videoclipurilor, dar și hainele, machiajul, imaginea.

Noile media au creat și pe piața muzicii populare un star-sistem. Când postez un clip pe tik -tok sau pe instagram, sunt întrebată și ce designer mi-a creat fusta de catifea sau cine mă machiază și e normal să fie așa. Poți fi un trend-setter promovând muzica populară, iar asta este o șansă extraordinară pentru folclor. Pentru că astăzi, nici cei care cântă folclor, nici cei care-l ascultă nu mai stau la opaiț cu o furcă de tors în mână, suntem oameni ai acestui timp, conectați între noi prin toate aceste noi tehnologii și rețele de comunicare. De ce aleg tinerii să le cânte muzică populară la majorat sau la nuntă? Pentru că au auzit în casă, la părinți și bunici, dar și pentru că ascultă și muzică populară pe Spotify sau Youtube”, susține Luminița Safta. Pe lângă folclorul din Banatul montan și de pustă, artista are în programul de evenimente și cântece populare sârbești, dar și piese de muzică ușoară din repertoriul românesc și internațional.

Pentru spectacolul de final de an, pe care îl va susține în decembrie cu Ansamblul Profesionist Banatul, artista pregătește piese din folclorul italian. ”Îmi place mult că-mi pot extinde arealul muzical și cred că această diversitate îi face pe oameni să mă prefere la evenimentele lor. Sunt români din străinătate, tineri care vin să-și facă nunta în România, le cânt la nuntă apoi se întorc în țările unde s-au stabilit, nu-i mai văd niciodată, dar ascultă, cu dor, muzică de acasă. Următorul meu proiect muzical le va fi dedicat”, spune solista. Manele? ”Da. Aș fi ipocrită să spun că nu cânt uneori, la petreceri, și manele, dar cu măsură și cu discernământ. Da, dimineața, în zori, după o petrecere reușită, nu le refuz oamenilor plăcerea să le cânt câte-o manea, una dintre cele sentimentale, fără trivialitate”.

Va sufoca fenomenul manelelor folclorul? ”Sunt sigură că nu. E un fenomen care va coexista cu folclorul și, poate, va deveni altceva în timp, dar folclorul va rămâne folclor. Mult mai periculoase decât manelele mi se par acele ”petarde muzicale” care vulgarizează folclorul, îl maimuțăresc cu stridență și încearcă să păcălească publicul imitând în interpretări deșănțate linii melodice populare, cu versuri de un prost-gust grotesc și care pot altera gusturile audienței”. Și atunci ce mai rămâne? ”În primul rând, modelele, repere de continuitate și autenticitate. Modelele mele în folclor sunt Liliana Laichici, Zorica Savu, Nicoleta și Andreea Voica, Mihaela Petrovici. Apoi, bunul gust, simplitatea, măsura în toate, căci folclorul are însușirea fundamentală de a fi croit pe măsura sufletului omului. Temele de ieri, de azi și de cât timp va mai fi muzică populară sunt subiectele cântecelor mele: dragostea, dorințele, patimile omenești”. Și mai ce? ”Credința ca va fi bine. Pentru că, știi, Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu”.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

nu_i bai a spus: (noiembrie 24th, 2023 at 11:39 )

saftos vine de la saft/ sos?

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


gauss-topografie-timisoara_728x90px

Administratie vezi arhiva Administratie

Fidelity by Iulius Mall
Fidelity by Iulius Mall

Politica vezi arhiva Politica

isho.ro
isho.ro

Sport vezi arhiva Sport

Un nume “supergreu” revine în ring în gala de la Timișoara

În cadrul galei BFC 4 de la Timișoara din 27 aprilie, în cadrul căreia campionul mondial IBA Flavius Biea își apără centura, organizatorii au confirmat prezența în ring a unui alt nume supergreu din boxul mondial, Cristian Ciocan. Cunoscut și drept Christian Hammer, pugilistul este originar din Pechea, județul Galați, ca și celebrul său “frate...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un nume “supergreu” revine în ring în gala de la Timișoara
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

dermaskin-orizontal

Economic vezi arhiva Economic

colterm

Colterm are, în continuare, combustibilul necesar termoficării. Au fost mai multe incidente la rețelele de alimentare

Compania de termoficare a Timișoarei, Colterm, anunță că în continuare stăm bine cu stocurile de combustibil, mai bine decât în urmă cu un an. La finalul lunii februarie 2024, stocul de cărbune era de 17.160 tone, față de 12.998 tone în perioada similară a anului trecut. În continuare, necesarul de combustibil se aprovizionează în mod...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Colterm are, în continuare, combustibilul necesar termoficării. Au fost mai multe incidente la rețelele de alimentare

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Consiliul de Administrație al SC Horticultura SA a decis în ședința din data de 4 martie 2024 să încheie colaborarea cu managerul societăţii, Dan Rusu, respectiv să încheie unilateral contractul de mandat. Păînă la organiozartea unuii concurs, mager interimar va fi directorul de dezvoltare din cadrul societăţii, Mircea Vancia. Potrivit unui comunicat de presă al...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Directorul general al SC Horticultura, Dan Rusu, a fost demis de Consiliul de Administraţie
Cu ajutorul unor muncitori care au tăiat lacătele de pe ușa de intrare în incinta ștrandului ZHH (fostul Termal) oamenii Primăriei Timișoara au reușit luni să intre în incinta acestuia. Municipalitatea a anunțat că locația ”a revenit astăzi orașului după un lung șir de procese” și că va fi redeschis de către Primăria Municipiului Timișoara...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara anunță deja redeschiderea Ștrandului Termal. Oamenii municipalității au intrat cu flexul și ciocanul pe proprietate/FOTO + VIDEO
Compania de termoficare a Timișoarei, Colterm, anunță că în continuare stăm bine cu stocurile de combustibil, mai bine decât în urmă cu un an. La finalul lunii februarie 2024, stocul de cărbune era de 17.160 tone, față de 12.998 tone în perioada similară a anului trecut. În continuare, necesarul de combustibil se aprovizionează în mod...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Colterm are, în continuare, combustibilul necesar termoficării. Au fost mai multe incidente la rețelele de alimentare
Sistemul cu senzori de la intrarea în țară a camioanelor, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac 2, care cântărește automat automarfarele a fost extins cu o bandă specială și pe sensul de intrare în țară. Același sistem a fost introdus acum un an și pe direcția de ieșire și a fost un succes,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CNAIR introduce un sistem special, cu senzori, care va scurta timpii de prelucrare a TIR-urilor la intrarea în țară pe la Nădlac/VIDEO
Dr. Diana Andone, director al Departamentului de ID/IFR și Educație digitală al Universității Politehnica Timișoara, a fost aleasă să ocupe poziția de vicepreședinte în cadrul asociației mondiale IEEE, Education Society. Cu o carieră solidă în cercetare, inovare și educație, dr. Diana Andone a avut un impact semnificativ în promovarea tehnologiilor digitale avansate și a educației...
Citeşte tot articolul Citeste articolul UPT continuă să inoveze în inginerie. Dr. Diana Andone a fost aleasă pentru poziția de vicepreședinte al IEEE Education Society
Un moment festiv, clasic, cu o capsulă a timpului îngropată pe terenul unde se va ridica stadionul municipal, finanțat din banii Primăriei Timișoara, a marcat demararea lucrărilor la obiectivul amintit. Braț la braț, primarul Dominic Fritz, cel care a aprobat finanțarea, și viceprimarul Cosmin Tabără, care s-a ocupat de punerea în operă a proiectului reînnoit...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Au demarat lucrările la noul stadion ridicat de Primăria Timișoara în Calea Buziașului/FOTO
Simularea examenului naţional de Bacalaureat a început luni cu proba scrisă de Limba şi literatura română, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Marţi este programată proba scrisă obligatorie a profilului, iar miercuri – proba scrisă la alegere a profilului sau specializării. Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe data de 7 martie proba scrisă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul A început simularea la BAC! Luni s-a dat proba la română
În perioada 27 – 29 februarie a.c., președintele CCIA Timiș, Florica Chiriță, a revenit la București pentru o nouă rundă de întâlniri cu conducerile Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, Camerei de Comerț Româno-Germane și Camerei de Comerț Italiene pentru România. Scopul principal al vizitelor a fost acela de a discuta în detaliu despre participarea acestor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Întâlnirile CCIAT de pregătire a Forumului International de Afaceri se apropie de final
O soluție propusă pentru accelerarea ridicării unui nou stadion de mari dimensiuni la Timișoara ar fi realizarea, în paralel, a demolării actualei arene deja închisă circuitului sportiv, și a licitației pentru desemnarea constructorului care să se ocupe de cea nouă. Deocamdată, soluția pare doar … teoretică. Deputatul PSD de Timiș, Alfred Simonis, a vorbit despre...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Demolare și licitație pentru constructor în paralel, pentru noul stadion. Deocamdată, propunere teoretic realizabilă
Top