Folclorul nu se mai naște azi la lumina opaițului. Muzica populară rupe tik-tok-ul, tinerii își aleg de pe Spotify vedetele pentru majorate, nunți și petreceri. Lumea s-a schimbat, iar folclorul, dacă vrea să rămână viu, pasionant, în preferințele generațiilor de astăzi, trebuie să țină pasul cu vremurile. Cu o condiție: să nu-și trădeze esența, simplitatea, profunzimea, crede solista Luminița Safta, stea în plină ascensiune a folclorului bănățean.
O convingere fermă la care tânăra interpretă a ajuns după ce a absolvit un liceu și o facultate de muzică, un masterat în dirijat, dar și o școală de cântat cu Ana Pacatiuș și după multe evenimente de folclor. ”Viața-i faină, dragu-i dulce”, piesa ei, are aproape jumătate de milion de ascultări pe youtube.
E arătoasă foc, veselă și plină de energie, ca argintul viu. Are o voce care-ți rămâne ca un cercel argintiu agățat de ureche o vreme bună după taifasul cu ea. Strălucește de fericire: peste doar câteva săptămâni va aduce pe lume primul ei copil, o fetiță care va auzi, din primele ei zile, și concertele de pian ale lui Brahms, și taragotul lui Nicu Anghel ”Ministeru”. Pentru că asta e lumea în care vrea Luminița Safta să-și crească fetița: o lume unde folclorul își are locul lui sub soare, între cele mai frumoase muzici vechi și noi.
Luminița Safta s-a născut la Timișoara, a absolvit Liceul de Muzică Ion Vidu și Facultatea de Muzică a Universității de Vest și are un Masterat în dirijat: o specializare încă rară printre femei. ”Adevărul este că eram singura la acest masterat, doi ani de zile doar eu și profesorii, a fost o experiență foarte interesantă pentru mine”, mărturisește artista. De unde atunci, cu o asemenea biografie urbană, pasiunea mistuitoare și vocația pentru folclor? De acasă. O casă în care, când a deschis ochii, se ascultau torogoatele lui ”Ministeru”, Gigi Tăbăcar și Petrică Nicoară. ”Din familie, așa cum se întâmplă cel mai adesea. Părinții mei sunt ardeleni. Mama cânta în corul bisericii, avea și încă are o voce tare frumoasă, a luat și premii. Tata cânta la taragot și așa se face că am crescut ascultând cei mai mari taragotiști ai Banatului”, rememorează interpreta. Încă de la grădiniță, Luminița Safta era ”solista” serbărilor, iar prin clasa a IV-a a frecventat, fără mare entuziasm, un grup de muzică ușoară la Palatul Copiilor.
Un anunț în Pagini Aurii, citit de mama ei, i-a dus pașii pe făgașul bun: așa a ajuns la Școala de Arte a Centrului de Cultură și Arte Al Județului Timiș și la prima ei profesoară de muzică populară, Ana Pacatiuș. Faimoasa solistă a Banatului i-a intuit potențialul artistic și -a sfătuit-o să studieze, concomitent cu folclorul, teorie muzicală și un instrument. Au urmat 5 ani de pian și teorie muzicală, liceul de muzică la clasa de canto popular, Facultatea de Muzică și Masterul, o educație muzicală solidă: ”Nu m-am simțit nici măcar o clipă tentată să aleg o altă direcție muzicală. Folclorul, muzica populară sunt pentru mine tot ce poate fi mai frumos. Dar e un drum lung și poate după 20 de ani de carieră te poți numi artist. Poate”.
Ie și ciocate? ”Se poate, dacă știi să le potrivești, iar evenimentul o cere”. Folclor pe tik-tok? ”Da, categoric! Dacă vrei să iubească tinerii muzica populară, trebuie să-ți muți ascultările acolo unde-s ei. Totul este posibil, atunci când nu renunți la adevărul acestei muzici, la simplitate și la buna măsură în toate”, crede Luminița Safta. Artista are acum, în repertoriul propriu, 41 de piese, dintre care 15 apar pe primul ei album, lansat la 19 ani, în 2011, cu titlul ”Mi-s născută în Banat”. Videoclipul cu hit-ul ei, ”Viața-i faină, dragu-i dulce”, pe versuri de Andrei Branași, avea, la momentul acestui taifas, 494 291 vizionări pe youtube. De atunci, a început să-și lanseze piesele pe noile media, a cucerit un public tânăr pentru muzica populară, a cântat în spectacole și la o sumedenie de evenimente. ”Adevărul este că totul contează: vocea, repertoriul, regia videoclipurilor, dar și hainele, machiajul, imaginea.
Noile media au creat și pe piața muzicii populare un star-sistem. Când postez un clip pe tik -tok sau pe instagram, sunt întrebată și ce designer mi-a creat fusta de catifea sau cine mă machiază și e normal să fie așa. Poți fi un trend-setter promovând muzica populară, iar asta este o șansă extraordinară pentru folclor. Pentru că astăzi, nici cei care cântă folclor, nici cei care-l ascultă nu mai stau la opaiț cu o furcă de tors în mână, suntem oameni ai acestui timp, conectați între noi prin toate aceste noi tehnologii și rețele de comunicare. De ce aleg tinerii să le cânte muzică populară la majorat sau la nuntă? Pentru că au auzit în casă, la părinți și bunici, dar și pentru că ascultă și muzică populară pe Spotify sau Youtube”, susține Luminița Safta. Pe lângă folclorul din Banatul montan și de pustă, artista are în programul de evenimente și cântece populare sârbești, dar și piese de muzică ușoară din repertoriul românesc și internațional.
Pentru spectacolul de final de an, pe care îl va susține în decembrie cu Ansamblul Profesionist Banatul, artista pregătește piese din folclorul italian. ”Îmi place mult că-mi pot extinde arealul muzical și cred că această diversitate îi face pe oameni să mă prefere la evenimentele lor. Sunt români din străinătate, tineri care vin să-și facă nunta în România, le cânt la nuntă apoi se întorc în țările unde s-au stabilit, nu-i mai văd niciodată, dar ascultă, cu dor, muzică de acasă. Următorul meu proiect muzical le va fi dedicat”, spune solista. Manele? ”Da. Aș fi ipocrită să spun că nu cânt uneori, la petreceri, și manele, dar cu măsură și cu discernământ. Da, dimineața, în zori, după o petrecere reușită, nu le refuz oamenilor plăcerea să le cânt câte-o manea, una dintre cele sentimentale, fără trivialitate”.
Va sufoca fenomenul manelelor folclorul? ”Sunt sigură că nu. E un fenomen care va coexista cu folclorul și, poate, va deveni altceva în timp, dar folclorul va rămâne folclor. Mult mai periculoase decât manelele mi se par acele ”petarde muzicale” care vulgarizează folclorul, îl maimuțăresc cu stridență și încearcă să păcălească publicul imitând în interpretări deșănțate linii melodice populare, cu versuri de un prost-gust grotesc și care pot altera gusturile audienței”. Și atunci ce mai rămâne? ”În primul rând, modelele, repere de continuitate și autenticitate. Modelele mele în folclor sunt Liliana Laichici, Zorica Savu, Nicoleta și Andreea Voica, Mihaela Petrovici. Apoi, bunul gust, simplitatea, măsura în toate, căci folclorul are însușirea fundamentală de a fi croit pe măsura sufletului omului. Temele de ieri, de azi și de cât timp va mai fi muzică populară sunt subiectele cântecelor mele: dragostea, dorințele, patimile omenești”. Și mai ce? ”Credința ca va fi bine. Pentru că, știi, Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu”.
Comentarii prin facebook