De câteva luni, mai exact din momentul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură, la Bucureşti s-a discutat mult despre construirea unui pol reformist de centru-dreapta, format din PNL şi USR. O structură pro-europeană care să se lupte cu şanse atât cu populismul găunos şi anti-reformist al PSD, cât şi cu extremismul la fel de populist, dar şi anti-european al AUR. Odată cu deschiderea porţilor pentru organizarea alegerilor parţiale pentru Primăria Timişoara, a apărut şi primul test important privind soliditatea acestei alianţe.
Una pusă la încercare în momentul în care PNL a votat Legea ANI, cu tot cu “amendamentul Fritz”, însă tensiunile din acea perioadă par să fie depăşite. Cel puţin la Bucureşti, acolo unde cele două partide continuă să conlucreze, semnând recent un pact de colaborare parlamentară. Nu puţine sunt vocile care anunţă că cele două partide vor participa pe liste comune la viitoarele alegeri parlamentare. Sigur, la nivel central nu toată lumea a fost fericită de această colaboarea, formându-se astfel gaşca Thuma, care şi-ar dori mai degrabă o colaboare cu PSD.
Revenind la inevitabilele alegeri pentru Primăria Timişoara, un prim test pentru această alianţă, cel puţin la Bucureşti s-a făcut o înţelegere. Astfel, USR ar urma să-și pună candidat pentru a-l succeda pe Dominic Fritz, candidat pe care să-l susțină şi PNL În schimb, în București, la Primăria Sectorului 6, USR va susţine candidatul desemnat de PNL. Trebuie spus aici că este absolut normal ca USR să-şi desemnneze candidat pentru Primăria Timişoara, din mai multe motive. Astfel, are primar (încă) în funcţie, care a câştigat ultimele două tururi de alegeri, are cea mai mare pondere în Consiliul Local şi este primul partid din Timiş ca număr de voturi la toate alegerile din ultimii şapte ani, fie că au fost locale, parlamentare sau prezidenţiale. În schimb, la ultimele alegeri, PNL a fost pe locul 4 la parlamentare şi abia pe 6 la prezidenţiale. La locale s-au comasat cu PSD.
Dacă la nivel naţional există o înţelegere, nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţia de la nivel local. Cei din PNL Timiş au sărit imediat să spună că au şi ei mai mulţi potenţiali candidaţi pentru scaunul de primar al Timişoarei. Un narativ foarte riscant chiar pentru PNL Timiş. Unii spun asta cu un ton mai jos, cum e preşedintele interimar al PNL Timiş, Marilen Pirtea, alţii urlând, cum e liderul interimar PNL Timişoara, Ionuţ Gaiţă. La mijloc se situează secretarul general (evident, tot interimar), Alin Popoviciu, care vorbeşte de vreo zece potenţiali candidaţi, dar nu ar refuza negocierle cu USR. Dar oare chiar vorbesc serios cei din PNL Timiş când ridică problema unui candidat propriu?
Din start, niciunul dintre cei trei nu şi-ar asuma o astfel de candidatură, care foarte probabil i-ar compromite politic. Potrivit mai multor surse, singurul din filială care şi-ar asuma o candidatură ar fi Mădălin Bunoiu, fost preşedinte al PNL Timişoara, tras pe dreaptea pentru a-i face loc lui Gaiţă, apoi reactivat ca prim-vicepreşedinte la PNL Timiş. Iar dacă va candida, probabil din nou va ajunge în derizoriu.
Şi atunci ce vor cei din PNL Timiş? Mai tranzacţionist de felul lui, în trecut, Popoviciu nu s-a sfiit să anunţe că, dintr-o eventuală colaborare cu USR, şi-ar dori mai multe funcţii: city-manager, vreo trei directori de societpţi ale primîriei (chiar s-a dat ca exemplu STPT), nişte consilii de admnistarţie etc. Lucruri pe care probabil USR le va refuza, limitându-se la schimbul decis la Bucureşti cu Sectorul 6.
Dacă USR-iştii vor rămâne intrasingenţi şi nu vor da nimic altceva, cei din PNL Timiş trebuie să-şi caute o ieşire onorabilă din capcana pe care singuri şi-au întins-o atunci când s-au lăudat că au proprii candidaţi pentru Primăria Timişoara. Asta ar însemna să meargă mai departe cu un candidat propriu. Varianta ar fi onorabilă până la alegeri, că după ce se vor număre voturile… Mai puţin onorabil, dar mai sănătos politic, ar fi să declare oficial că ei n-au înţeles prea bine, însă lucrurile au fost stabilite deja la Bucureşti, privind suţinerea unui candidat USR.
Iar la urma urmei, nu ştiu câtă nevoie are candidatul USR de “sprijinul” PNL. Cel mai probabil, mai ales dacă e vorba de un cunoscut dascăl universitar, s-ar descurca mult mai bine dacă nu i-ar face campanie electorală Popoviciu şi Gaiţă. Nu de alta, dar cei doi au stat în spatele lui Nicolae Robu la ultimele două eşecuri electorale şi e bine să eviţi să nu te afişezi cu oameni pe care scrie LOSER.
Comentarii prin facebook