Scrutinul parlamentar de duminică din judeţul Timiş a adus cel puţin două mari surprize. Prima ar fi chiar învingătorul, USR PLUS, iar a doua, „fenomenul” AUR, care a fost şi marea surpriză de la nivel naţional. Ce partide au câştigat, ce partide au pierdut, precum şi comparaţii cu rezultatele de la ultimele alegeri parlamentare şi de la cele locale din 27 septembrie, în rândurile de mai jos.
La o prezenţă de 30,56% la urne, USR PLUS a obţinut la aceste alegeri 55.349 de voturi, ceea ce s-a tradus într-un procentaj de 29,41%. Dau aici scorurile de la Senat, considerate mai apropiate de „adevărul politic”, fiindcă nu au existat partide ale minorităţilor naţionale. Faţă de alegerile parlamentare din 2016, USR PLUS şi-a dublat numărul de voturi, atunci obţinând 26.228 de voturi, respectiv un procentaj de 12,35%, la o prezenţă nu cu mult mai mare faţă de acest an: 35,29%. USR PLUS şi-a dublat astfel şi numărul de parlamentari de la doi (un senator şi un deputat) la patru (un senator şi trei deputaţi). De remarcat însă că, faţă de alegerile locale din septembrie, USR PLUS a obţinut cu doar 200 de voturi în plus. Astfel, pe 27 septembrie, USR PLUS a obţinut 55.155 de voturi pentru Consiliul Judeţean (considerat vot politic). La o prezenţă însă de 43%, în procente a avut doar 21,54%. Altfel, votul de duminică a consolidat USR PLUS ca partid puternic şi din punct de vedere organizatoric şi structural. Astfel, dacă la alegerle locale au fost multe comune în care n-a atins pragul de 5%, acum au fost extrem de puţine localităţi în această situaţie, ceea ce arată că formaţiunea a trecut de stadiul „formelor fără fond”, ca să spun aşa. Grosul voturilor a venit însă şi acum din Timişoara şi comunele periurbane.
PNL a obţinut la aceste alegeri 46.397 de voturi (24,65%). E o cădere destul de mare faţă de 2016 când obţinea 57.715 voturi (27,17%). Iar faţă de alegerile locale din acest an, când a obţinut 90.916 de voturi, respectiv 35,5%, e o adevărată prăbuşire. Totuşi, la loteria redistribuirilor, PNL a obţint cele mai multe mandate de parlamentari din Timiş, cu un deputat în plus faţă de 2016. Motivele prăbuşirii? Nu e un secret, se vorbeşte şi în partid, primul ar fi componenţa listelor. De exemplu, la alegerile locale n-au candidat Ben-Oni Ardelean şi, mai ales, Alina Gorghiu, cele mai contestate nume, considerate ca nefiind de-ale locului. Apoi a fost prezenţa mică la vot în localităţile conduse de primari liberali. Dar şi acest lucru poate să derive din primul. Potenţialii votanţi liberali au preferat să nu meagă la vot, decât să pună ştampila pe alte formaţiuni, în condiţiile în care au fost extrem de nemulţumiţi de listele PNL. Şi aici intervine vechea problemă a impunerii unor candidaţi de la centru.
Nemaiavând oameni în administraţia locală, PSD a atacat alegerile cu o garnitură de forţă. Pe cele trei locuri considerate iniţial eligibile au candidat doi lideri naţionali: primvicepreşedintele Sorin Grindeanu şi liderul Grupului de deputaţi, Alfred Simonis. Având patru procente în plus faţă de alegerile locale, aparent PSD se numără printre câştigătorii acestor alegeri, mai ales că a obţinut un mandat de senator în plus la redistribuiri. Aparent însă. Duminică a primit 36.671 de voturi, ceea ce a însemnat 19,49%. Dacă însă comparăm cu 2016, când a avut 79.499 de voturi (37,42%) lucrurile nu stau aşa. Mai mult, PSD a pierdut voturi chiar şi faţă de alegerile locale (ce-i drept, atunci avea în funcţie preşedintele CJ Timiş), când a fost votat de 38.458 de timişeni. Diferenţa de prezenţă la vot a făcut ca atunci să aibă 15,02%. Spre deosebire de PNL, PSD a reuşit să-şi mobilizeze electoratul la aceste alegeri, lucru observat inclusiv în prezenţa la urne în comunele conduse de primari social-democraţi. Per total, PSD se poate număra printre învingători, dacă ne raportăm la previziuni.
Apărut peste noapte, AUR a avut un scor incredibil şi în Timiş: 8,71%, respectiv 16.390 de voturi. Fără organizaţii, fără structuri, fără nimic, cu candidaţi luaţi probabil prin mica publicitate, dar cu o campanie ţintită pe reţelele de socializare, amintind de Cambridge Analyitica. Mai mult, cu vreo două excepţii, a luat scoruri de peste 5% în toate localităţile din Timiş, şi în cele mai bogate (cu excepţia Dumbrăviţei), dar şi în cele mai sărace. A câştigat, de exemplu, la Lenauheim, o comună avută. Un partid total eterogen, cu mulţi candidaţi cărora li se potriveşte perfect invocaţia făcută de Mihai Eminescu către Vlad Ţepeş din Scrisoarea a III-a. Dau acest exemplu fiindcă pe aceşti oameni, interlopi sau nu, cică îi dă patriotismul afară din casă. Şi, apropo, foarte mulţi nu ştiu, dar AUR a candidat şi la alegerile locale, unde a obţinut 2.766 de voturi, respectiv 1,08%. Şi de atunci n-au trecut decât puţin mai mult de două luni.
Câteva cuvinte despre perdanţi. PMP a primit duminică 10.527 de voturi (5,59%), fiind printre puţinele formaţiuni care a luat mai mult decât la alegerile locale: 9.420 de voturi (3,68%). Nu a fost suficient însă pentru Mihail Neamţu, fiindcă partidul a pierdut la nivel naţional, oarecum previzibil. Respectiv, în ultimii ani, pe motiv de Elena Udrea, Traian Băsescu a fost alături de Liviu Dragnea şi PSD în fruntea luptei împotriva Justiţiei. Bomboana de pe coliva PMP a fost însă, ceea ce l-a şi costat sutimile de punct faţă de prag, impunerea pe listă a Elenei Băsescu.
Pro România (7.506 voturi, 3,99%) a pierdut în Timiş tot din cauza mişcărilor de la centru şi, în primul rând, a înhăitării lui Victor Ponta cu Călin Popescu Tăriceanu. S-a dovedit astfel încă o dată că, în politică, şase plus trei rareori fac nouă, iar de această dată au făcut patru.
Comentarii prin facebook