Un mega sondaj de opinie al PNL voia să liniștească România democratică. Lucrarea sociologică nemapomenită cu care se lăudau liberalii arată un PSD în scădere, gata-gata să predea celor de la opoziție frâiele puterii, cu voia alegătorilor, firește. 30 de procente nu-i puțin, dar nici mult pentru PSD. Iar dacă pui și alea cinci puncte ale partidului lui Ponta ne apropiem de cât a avut în alegeri PSD-ul, în una din cele mai înfloritoare momente electorale ale sale, 2016. 27% pentru PNL e mult, mai cu seamă că USR-Plus ar merge spre 15%, în calculele date de sondajul liberal. Bine, aici se poate vorbi de o zgârcenie strategică a PNL pentru a arăta cine este dominantul în zona opoziției. Poate că n-o fi numai 15%, dar nici mai mult de 18 procente nu cred că ar fi, după o evaluare de parior amator.
Un alt sondaj făcut la comanda Europa FM arată altceva, ca și cum lucrarea sociologică ar fi fost făcută după o altă metodologie. PSD-17%, iar PNL-16%. USR-Plus ar merge către 14 procente și mai intră în barem ALDE și Pro România a lui Ponta. Bine, știm că UDMR nu intră în parlament dacă ne luăm după sondaje. Realitatea e alta și reprezentanții maghiarimii se vor plasa cu un procent peste prag. Liberali sub 20% am mai văzut, dar PSD la un asemenea scor ar fi considerat în lumea bună un scor prea optimist, periculos de optimist.
USR-Plus prin președintele Barna a mers mai departe, spunând că azi dacă ar avea loc alegeri combinația useriștilor cu Cioloș ar deveni a doua forță politică a României. După PSD, evident și în fața PNL, lucru care n-ar fi neapărat de un irealism obraznic, dacă observăm, totuși, o blazare ciudată a liberalilor în fața tăvălugului restaurației pesediste. Și aici putem bănui o supraevaluare tactică pentru atragerea vâltorii anti-pesediste în zona centrismului european propus electoratului românesc de cele două noi partide. Dar să lăsăm disputa pentru supremație în zona opoziției, căci indiferent de cine ar atrage voturile anti-PSD, pare logic că ele oricum vor fi folosite într-o guvernare mai responsabilă decât cea de acum.
Dacă vor fi libere, alegerile de la anul se joacă și nu cred că rezultatele vor fi atât de catastrofale pentru PSD precum prezic unii exaltați. Oricât de pertinent a fost partidul lui Ponta în rolul de opozant la guvernările PSD, nu putem băga amândouă mâinile în foc că social-democrația – că e Pro România, că e PSD – nu va negocia țara la vremea înțelegerilor post-electorale. Fie că e vorba de înțelegeri cu tâlharii de acum sau că socialiștii se vor spăla vreodată prin debarasarea de Dragnea, Vâlcov, Iordache, Nicolicea și alții. O altă incertitudine ar fi PMP. Unde contabilizezi cele 5 procente dacă cei percepuți a fi ultimii băsescieni vor intra în Parlamentul României? La liberali sau la iliberali? Poți să te bazezi pe astfel de parlamentari ce odată ajunși în legislativ ar putea negocia „la bucată” cu cei ce știu să plătească pe astfel de „delicatesuri” din cașcavalul bugetar al României?
Dar mai este până atunci și principalele „sondaje” de opinie vor fi alegerile europarlamentare și cele prezidențiale de anul acesta. Mi-a rămas în minte ce-a spus Ștefănescu Codrin, parcă, despre pesediști. Că 99% dintre indivizii din conducerea lor își doresc amnistia. Pentru ei, evident. Ceea ce arată cât de bolnavă este societatea românească. În democrația nord-americană și europeană un parlamentar propune bazinului său electoral ceea ce constată că frământă acea comunitate. Nu propune aiurea subiecte și proiecte. Dacă și la noi ar fi la fel, ca un parlamentar să susțină teme de mare preocupare pentru propriul electorat, păi ce ar propune cei din CEx-ul PSD-ist? Amnistia? De unde reiese că alegătorii PSD ori sunt în situația iminentă să facă pușcărie și le e groaznic de frică de asta, ori sunt de un raționament indescifrabil, la limita analfabetismului funcțional măcar din punct de vedere al științelor politice sau al abecedarului civic.
Toate calculele se pot face doar pentru ipoteza că alegerile vor fi libere, dar își poate explica cineva de ce ai face lucruri de neimaginat într-o democrație, să dai peste cap principii în justiție, să acaparezi statul pe persoană fizică, să pui un individ care ascundea captura în cimitire tocmai în fruntea Băncii Centrale, de ce ai face toate astea pentru ca mai apoi să te apuce scrupulele democrației, lăsând ca totul să decurgă natural, prin votul popular? Nu m-aș baza pe asta, iar singurul lucru ce le mai dă stop unor astfel de derbedei este reacția promptă a străzii. Fără o mobilizare rapidă în zona civică vom observa cum au trecut strop cu strop toate măgăriile ce le-ar avea în plan să le treacă. Însă atunci va fi prea tarziu.
Comentarii prin facebook