„Nu merg la vot fiindcă toţi sunt la fel, toţi sunt o apă şi-un pământ!”. De câte ori n-am auzit fraze de acest gen, prin care mulţi conaţionali îşi motivează absenţa de la urne? Indiferenţa şi lehamitea faţă de politică este susţinută intenţionat de propagarea acestui gen de mesaj. Pe aceeaşi linie mai avem şi câte o cântare de genul „Vin ai noştri, pleacă ai noştri”, nu întâmplător interpretată de un fost senator PSD. Pe multe canale, mai mult sau mai puţin vizibile, se încurajează această lehamite de politică, totul inducând ideea că nu are rost să mergi la vot. Las’ că merg alţii pentru tine, adică cine „trebuie”. Unii aduşi cu arcanul, alţii de prin cimitire, dar au fost cazuri (Dosarul Referendumul lui Liviu Dragnea) în care pur şi simplu au „votat” oameni care nu s-au prezentat la urne.
Nu spun o nouătate, clasa politică românească este o oglindă perfectă a societăţii în care trăim. O societate mai mult decât eterogenă. Fiindcă nu toţi românii sunt la fel. E la fel pedofilul cu voluntarul care se aruncă în apele reci ale unui râu (au existat cazuri) pentru a salva un copil, chiar cu preţul propriei vieţi? E la fel un ucigaş cu un dascăl de modă veche, un apostol care a învăţat, pe un salariu de mizerie, generaţii de copii nu doar carte, dar şi lecţii pentru viaţă? Nu, nu toţi românii sunt la fel. Şi, drept consecinţă, nici toţi politicienii nu sunt la fel. Că niciunul nu-i perfect, e cât se poate de posibil.
Numai că, atunci când spunem că „toţi sunt la fel”, le ridicăm extraordinare mingi la fileu tâlharilor, hoţilor, derbedeilor, impostorilor şi proştilor din politică. Vă imaginaţi cât de mult se bucură un Mitralieră, un Codrin Ştefănescu, Nicolicea, Florin Iordache când spui „toţi sunt la fel”? Spunând că „toţi sunt la fel” şi îndepărtând oamenii de urne le faci o mare favoarea nu doar unor specimene precum cele de mai sus, dar şi tuturor politicienilor aflaţi în funcţii. Unii mai buni, alţii oribili. Dar nu mergem la vot pentru a-i schimba fiindcă – nu-i aşa? – „toţi sunt la fel”.
Şi, ca să dau câteva exemple, poţi să spui că Liviu Dragnea e la fel ca Dan Barna sau Dacian Cioloş? Nu-i la fel nici ca Ludovic Orban, cât o fi el de Şică Mandolină. Poţi să-l asemeni pe un infractor condamnat, dar care face legi pentru borfaşi, precum „Mitralieră”, cu un Marilen Pirtea? Dar pe Nicolicea cu Nicu Fălcoi sau Codrin Ştefănescu cu Pavel Popescu, ca să dau exemple şi de timişoreni? E adevărat, pe Norica Nicolai nu poţi s-o compari decât cu Ana Pauker. Iar, în fine, pe Maria Grapini, într-adevăr, nu poţi s-o compari cu nimeni. E unică, dar e încă o dovadă că „nu toţi sunt la fel”.
Nu „toţi sunt la fel” şi de aceea avem o datorie să mergem la vot. Dacă suntem convinşi că niciunul nu-i bun, e imposibil să dăm greş cu criteriul: „Hai totuşi să-i votăm pe cei mai puţin hoţi, borfaşi şi proşti”. Iar la referendum lucrurile sunt şi mai simple dincolo subtilitatea celei de-a doua întrebări. Vrem să fim conduşi tot de infractori şi borfaşi? Votează NU! Te-ai săturat de infractori, votează DA! Ce poate fi mai simplu? Şi atunci de ce să nu mergi la vot? Un mic efort pentru tine, dar un gest foarte important pentru România.
Comentarii prin facebook