Chiar dacă se află în opoziţie într-o perioadă extrem de grea pentru cei aflaţi la guvernare, PSD nu reuşeşte să „pună muşchi” pe el. Respectiv, să cumuleze puncte în sondajele de opinie, şi mă refer la cele făcute pe bune, nu la cifrele prezentate de Pieleanu la Antena 3, într-un fel de terapie în grup. Şi sunt destule motive care ar putea explica blocarea partidului în 21-22 de procente.
Ar fi în primul rând războaiele interne, iar ultimul care a pus gaz pe foc a fost chiar Liviu Dragnea. Din replicile care au urmat ieşirii publice a fostului lider, a reieşit încă o dată că marea problemă a PSD-iştilor când erau la guvernare a fost cum să dea amnistia şi graţierea, precum şi măcelărirea justiţiei. Şi cam aşa a şi fost. Nu trebuie uitat însă nici comportamentul schizoid al partidului, în privinţa epidemiei de coronavirus. Dacă oficial liderii partidului au o atitudine corectă, recunoscând problema gravă din punct de vedere medical, în particular sunt foarte mulţi PSD-işti care răspândesc tot felul de teorii conspiraţioniste privind Covidul. Ori stând astfel în două luntrii, nu-şi apropie nici electoratul întreg la cap, dar nici pe cel zurliu, care se hrăneşte zilnic din conspiraţii.
Pentru a ieşi din acest blocaj, PSD a încercat în ultimul timp să rupă coada pisicii, cu iniţative pe care, în trecut, social-democraţii le criticau vehement. Aşa a fost cu impozitarea pensiilor speciale, pentru ca mai nou PSD să ajungă port-drapelul inţiativei „Fără penali în funcţii publice”!!! Dar demersul la care vreau să mă opresc, în rândurile următoare, este cel privind impozitarea marilor averi, anunţat zilele trecute preşedintele interimar Marcel Ciolacu.
Nu discut aici dacă inţiativa este bună sau rea. Probabil e bună. Ea este de esenţă social-democrată adevărată şi, sub diverse forme, se practică în multe ţări occidentale. Problema este că PSD-ul nu are nimic în comun cu social-democraţia modernă, fiind mai degrabă un partid ancorat în populismul naţionalist cu accente de fundamentalism-ortodox. Dar publicul pauperizat cu care PSD a întreţinut o relaţie pe modelul sindromului Stocholm va fi extrem de receptiv la acest mesaj.
Problema este că impozitarea marilor averi ar lovi în primul rând în marii bogătaşi ai PSD şi suţinătorii partidului. Fiindcă la capitolul averi, „capitaliştii” liberali, de exemplu, nu mai discut de USR-işti, sunt nesemnificativi faţă de baronii PSD-işti. Averi adunate de aceştia din urmă ca veşnic angajaţi ai statului. Exemple elocvente sunt foştii preşedinţi Adrian Năstase şi Liviu Dragnea, dar mai sunt pe acolo Oprişan, Arsene şi mulţi alţii.
Ca atare, când vorbesc de impozitarea marilor averi, PSD-iştii se adresează strict electoratului lor, dar fără niciun gând de-a şi aplica iniţiativa. Chiar dacă vor face lege din acest proiect, PSD are „arma secretă” care-i va salva. Şi mă refer la aşa zisul Avocat al Poporului, în esenţă avocat al borfaşilor, Renate Weber, dar şi la cioclii PSD-işti din CCR. Care vor rezolva problema, precum în cazul pensiilor speciale.
Adică Weber va contesta legea, iar CCR o va declara neconstituţională. Dar PSD se va putea lăuda că a vrut, dar nu s-a putut. Că Weber şi alde Dorneanu sunt oamenii partidului nu mai contează. Că dacă ar fi vrut cu adevărat impozitarea pensiilor speciale, ar fi fost de acord cu revocarea lui Weber, iar nu contează. Contează la nivel de aparenţă că iar PSD-ul a vrut ceva bun, dar n-a fost să fie. Adică o nouă cacealma, pe care nu ştiu câţi români mai sunt dispuşi să o înghită.
Comentarii prin facebook