Primarul Timișoarei, Dominic Fritz a prezentat un plan care ar trebui să ducă la revigorarea situației Colterm sau cel puțin la oferirea unei siguranțe mai mari pentru consumatori și pentru societate. Îngropată în datorii, Colterm ar urma să intre într-un proces cu un nume extrem de neprietenos, tehnic, care să îi asigure revenirea pe linia de plutire: concordat preventiv.
Probabil că pentru cea mai mare parte a românilor această denumire nu reprezintă absolut nimic explicabil, în timp ce unii ar putea numi procedura financiară un fel de insolvență în varianta ”light” și realizată cu acordul tuturor creditorilor societății. Fritz a abordat și problema subvenționării și a cât de fair-play este pentru toată populația această subvenție plătită de municipalitate.
”Am spus că este ultima iarnă în care Colterm funcționează de pe o zi pe alta. Colterm a dat bătăi de cap tuturor primarilor în ultimii 30 de ani și vreau să fiu ultimul primar care are această bătaie de cap. Timișorenii trebuie să beneficieze de confort termic în case, de energie nepoluantă, iar cei care nu sunt în rețeaua Colterm nu mai trebuie să suporte costurile. Primul pas este curățarea de datorii a Colterm˝, a declarat Dominic Fritz.
Conform explicațiilor date de noul director adjunct al Colterm, Bogdan Nanu, concordatul preventiv reprezintă o înțelegere cu creditorii, validată de un judecător, pentru eșalonarea datoriilor în cadrul unui plan de reorganizare a companiei. Această soluție, agreată cu managementul Colterm, a fost discutată în prealabil cu creditorii importanți, ANAF și Banca Mondială. În cadrul concordatului, creditorii nu pot declanșa insolvența companiei și nu pot solicita executări silite, nici a Primăriei Timișoara, nici a activelor funcționale ale Colterm.
Ceea ce este cel mai important, abonații Colterm nu vor fi afectați de procedura de concordat preventiv sau de reorganizarea companiei, ci dimpotrivă. Odată cu evitarea riscului de insolvență, nu mai există pericolul ca activitatea companiei să fie oprită de executări silite pe conturi sau pe activele funcționale ale Colterm.
Primarul a recunoscut că inclusive soarta primăriei este legată de cea a Colterm. Cade Colterm, cade și primăria ar cam fi situația actuală. De fapt, municipalitatea este unul dintre cei mai mari debitori ai societății de termoficare.
”Din păcate, fosta administrație a îndatorat Primăria către Colterm cu 160 milioane lei. Dacă Colterm intră în insolvență, administratorul judiciar va avea obligația să colecteze datoriile Primăriei față de Colterm, iar Primăria ar putea fi executată silit și să rămână cu conturile blocate. Nu putem să expunem orașul unui astfel de pericol˝, a explicat Dominic Fritz.
Dacă facem o mică analiză, această sumă reprezintă cam jumătate din datoriile Colterm. Pentru a nu se ajunge în situația ca unul dintre creditori să vină și să ia efectiv cazanele de căldură s-a apelat la un artificiu, iar activele funcționale ale Colterm să treacă la Primăria Timișoara.
”Datoriile curente ale Colterm sunt în acest moment de 310 milioane lei, iar obiectivul nostru este de a proteja activele funcționale ale companiei. Am inițiat o serie de discuții cu ANAF pentru trecerea în patrimoniul orașului a acestora, în schimbul datoriilor pe care Colterm le-a acumulat la bugetul de stat”, a declarat Emil Șerpe, director general Colterm SA.
Acum, urmează găsirea unui consultant financiar care să elaboreze și să pună în funcțiune noul contract de concordat.
”Concordatul este un mijloc prin care pregătim societatea pentru investiții viitoare. Săptămâna viitoare urcăm pe SEAP achiziția publică pentru selectarea consultantului. Dacă creditorii care reprezintă 75% din valoarea datoriei subscriu planului propus, putem considera negocierilor încheiate și putem solicita instanței omologarea concordatului˝, a mai declarat Bogdan Nanu, directorul adjunct al Colterm.
În prezent, fiecare timișorean plătește 125 de lei pe an pentru pierderile din rețelele Colterm și 2.019 lei pe an pentru subvenționarea prețului pentru energia electrică și termică furnizată către abonații Colterm.
˝La finalul procedurii care va dura trei ani sunt convins că povara care cade pe umerii timișorenilor va fi mult redusă˝, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care a precizat și că nivelul subvenției va fi dezbătut în Consiliul Local.
Primăria Timișoara împreună cu managementul Colterm au identificat mai multe opțiuni pentru finanțarea investițiilor în retehnologizarea și reorganizarea companiei.
Una dintre opțiuni este o asociere cu un actor privat de anvergură care are capacitatea de a susține acest proces. De asemenea este posibil un mix de finanțare din fonduri europene cu un împrumut de la Banca Mondială, care ar putea fi implicată și în identificarea de surse alternative de energie ce pot fi utilizate în cazul concret al Colterm. În ianuarie au început deja testele pentru folosirea deșeurilor vegetale colectate în Timișoara la CET SUD, iar din februarie va deveni operațional procesul. 10% din cărbunele folosit pentru producerea energiei va fi înlocuit cu biomasă.
Comentarii prin facebook