Vopseaua de ouă este plină de aditivi. Media unui plic de colorant a crescut cu 58%, față de de 2015. O arată un studiu comparativ pe 60 de produse făcute de InfoCons.
Se apropie Paștele și multe gospodine vor vopsi ouă, așa cum spune tradiția. Își vor cumpăra diverși coloranți din comerț, în detrimentul produselor naturale, cum ar fi foaia de ceapă, recunoscută pentru nuanța frumoasă pe care dă ouălor.
Pentru a știi ce alegem de la raft, InfoCons a realizat un studiu comparativ, aferent perioadei 2015 -2021, pe 60 de produse tip vopsea de ou.
Produsele analizate fac parte din următoarele branduri: Alex, Oetker, Gordena Impex, Gallus, Carmin, Take Line, Heitmann și Atifco.
Produsele studiate s-au găsit sub formă de vopsea lichidă, vopsea praf/granulată, vopsea gelificată, tablete de vopsea, ștampile cu vopsea și vopsea hârtie ornamentală. Iar cantitățile au fost cuprinse între 5 și 28 de grame. Capacitatea de vopsire a vopselelor studiate este cuprinsă între 10 și 120 de ouă.
În 2018, cu numai 16g de vopsea, putem vopsi 100 de ouă, însă vopseaua respectivă conținea 10 aditivi. În 2021, cu 40 g de vopsea (jeleu de colorare 20g, coloranți în capsule 18g și cristale 2g), vopsim 120 de ouă, dar cu 9 aditivi.
În studiul din 2015, s-a observat că cu 10g se puteau vopsi 30 de ouă, în 2016 și 2018, cu 20g coloram între 40 și 60 de ouă, în timp ce în 2019 cu doar un gram mai mult, față de anii precedenți, se puteau vopsi 30 de ouă.
Pe parcursul celor șase ani de monitorizare, în compoziția produselor de vopsit ouă apar modificări în ceea ce privește numărul de aditivi.
Media lor din studiul produselor realizat în 2021 s-a dublat față de media aditivilor identificați în studiul din 2015. În loc de 3 au crescut treptat la 7. Dar numărul maxim de aditivi a fost de 10 sau chiar 12, care difereau. Mai exact, într-un plic au fost găsite între 10 și 32 de tipuri de aditivi alimentari.
Cei mai utilizați sunt benzonat de sodiu (E211), sorbat de potasiu (E202), la care se adaugă acidul lactic (E270), azorubina (E122), albastru briliant FCF (E133), tartrazina (E102) și acidul citric (E330).
Aditivii alimentari, cunoscuți în limbaj uzual și ca E-uri, reprezintă orice substanță naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment în sine și nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă.
Se adaugă intenționat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment.
Astfel, devine un component sau afectează într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor. Pentru a reglementa aceste aditivi și pentru a informa consumatorii, fiecare aditiv are un număr unic, denumit „numere E”, utilizat în Europa pentru toți aditivii autorizați.
Cu utilizarea în creștere a alimentelor prelucrate începând cu secolul al XIX-lea, aditivii alimentari sunt utilizați pe scară mai largă.
De exemplu, acidul boric a fost folosit mult ca și conservant alimentar din 1870 până în 1920, dar interzis după Primul Război Mondial din cauza toxicității sale, așa cum s-a demonstrat în studiile pe animale și la om.
Sursa: click.ro
Comentarii prin facebook